Un proiect de conservare a populaţiei de lupi a fost demarat de APM Covasna în parteneriat cu alte judeţe

Conservarea populației de lupi este principalul obiectiv al unul proiect finanțat de Comisia Europeană, care a pornit la începutul lunii iulie. „Wolflife” este primul proiect de conservare din România dedicat exclusiv lupului.

Proiect mare

După ce proiectul „Life Ursus” a avut succes și a dus la o colaborare foarte bună între mai multe Agenții de Protecția Mediului, „Wolflife” se anunță a fi la fel de interesant, mai ales pentru că spre deosebire de urs, lupul nu stă într-un loc, așadar specialiștii în mediu vor avea de-a face cu o adevărată provocare. „Întins pe o perioada de patru ani, proiectul va fi derulat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea, în parteneriat cu ACDB (Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice), APM Harghita și APM Covasna. Zona vizată de proiect constă în partea centrală şi de sud a Carpaţilor Orientali, care cuprinde 18 situri din reţeaua Natura 2000, de pe arealul a şase judeţe: Vrancea, Covasna, Harghita, Bacău, Neamţ şi Mureş” – ne-a declarat directorul APM Covasna, Gheorghe Neagu.

Numărul de exemplare oscilează

Potrivit lui Neagu, în România populația de lupi este cuprinsă între 2.000-2.700 de exemplare, variația mare fiind dată tocmai de faptul că lupul este un animal care se mută des dintr-un loc în altul. „În România, datele oficiale indică o populație cuprinsă între 2.000-2.700 de exemplare de lup, distribuite pe o suprafață de circa 9 milioane de hectare, specia putând fi întâlnită în zonele colinare înalte și în zonele cu munți joși de-a lungul întregului arc carpatic. De exemplu, putem avea azi zece exemplare într-o zonă din țară, dar ei mâine sunt poate pe teritoriul unei alte țări. Lupul tranzitează, nu are un loc stabil, precum ursul” – spune Neagu.

Scopul: conservarea populației de lupi

Proiectul „Wolflife” își propune să transfere către instituțiile, organizațiile și persoanele implicate în managementul lupului și al habitatelor cheie pentru această specie cele mai bune practici pentru asigurarea unei conviețuiri pașnice și a unui echilibru între necesitățile de conservare a lupului și cele ce țin de dezvoltarea durabilă a comunităților locale. Datele obţinute în cursul proiectului vor constitui un punct de plecare pentru elaborarea unui plan de acţiune la nivel național pentru menţinerea unei populaţii viabile de lupi. Totodată, proiectul îşi propune să implementeze soluții pilot de gestionare a conflictelor om-lup prin transferul de bune practici către publicul țintă, precum fermierii și vânătorii. Un alt obiectiv important al proiectului Wolflife este prevenirea declinului populației de lup prin reducerea mortalității, limitarea competiției cu alte specii şi limitarea braconajului.

Gheorghe Neagu spune că un aspect important al proiectului este acela de a schimba percepția negativă ce planează pe lup. „În cultura noastră, și nu numai, lupul este mereu un personaj negativ. În orice legendă, basm sau poveste vânătorească lupul este cel rău, și niciodată personajul pozitiv. Prin acest proiect încercăm să schimbăm percepția negativă a oamenilor pentru că lupul are un rol esențial în menținerea viabilității faunei sălbatice și în menținerea unor ecosisteme sănătoase” – spune Gheorghe Neagu.

Proiectul a început în luna iulie a acestui an, iar în perioada următoare se vor întâlni toți factorii din acest proiect pentru a decide planul de acțiune care va fi demarat pe parcursul proiectului.