Bodoc și Ozun, poli rurali ai judeţului în proiectul de lege care prevede reorganizarea localităţilor

Comunele Bodoc şi Ozun ar putea deveni „super – comune”, respectiv poli rurali în judeţul Covasna, dacă iniţiativa legislativă, care prevede reorganizarea şi reclasificarea localităţilor, făcută publică săptămâna trecută, va fi susţinută de Parlament. Rolul „super – comunelor” ar putea fi cel de a prelua serviciile teritoriale în domeniile de sănătate, educație, cultură, comerț și servicii, arată www.hotnews.ro.

Dacă legea va trece de Parlament, atunci România ar putea avea 183 de astfel de „poli rurali”, respectiv „comune cu rol de servire intercomunală la nivelul zonelor lipsite de oraşe pe o distanţă de minim 25 km inclusiv”. Potrivit proiectului de lege, Guvernul îşi asumă că va sprijini dezvoltarea unităților administrativ-teritoriale de tipul „super – comunelor” prin „reabilitarea infrastructurii de transport, tehnico-edilitară și socio-culturală”.

Spre deosebire de comunele simple, „super – comunele” vor avea o populație de minim 2.000 locuitori. Potrivit sursei citate, „în desemnarea drept comună - pol rural au fost luaţi în calcul mai mulţi factori: rata migrației temporare a populației, rata medie anuală de creștere a populației, volumul populației, accesibilitatea rutieră şi feroviară, ponderea persoanelor cu studii superioare sau mărimea medie a exploatațiilor agricole”.

„Dacă această modificare va fi gândită bine şi logic de specialişti (...), atunci va ieşi ceva fain. Dacă va fi gândit politic, atunci cred că o să fie un eşec”, Ráduly István, primar Ozun

Primarii celor două localităţi covăsnene care ar putea trece în rândul „super – comunelor”, Bodoc şi Ozun, au aflat despre această iniţiativă legislativă.

Primarul din Ozun, Ráduly István, a declarat pentru Observatorul de Covasna că modificarea ar putea fi de bun augur, dacă se va ţine cont mai degrabă de părerea specialiştilor, decât de cea a politicienilor. „Astăzi (miercuri, 24 august - n.red.) am aflat din ziar şi eu. Bănuiesc că această socoteală a ieşit din acel studiu întocmit de ASE Bucureşti şi Guvernul României anul trecut, unde comuna Ozun a ieşit pe primul loc la nivelul judeţului Covasna, din toate punctele de vedere – economic, învăţământ, infrastructură, investiţii, etc. Poate că autorităţile au luat în calcul acest studiu în identificarea „super – comunelor”. Părerea mea este că dacă această modificare va fi gândită bine şi logic de specialişti în domeniile financiar, economic şi aşa mai departe, atunci va ieşi ceva fain. Dacă va fi gândit politic, atunci cred că o să fie un eşec. (...) Ca şi idee, nu cred că ar fi ceva rău, dar nu pot să spun că este un pas pozitiv înainte până nu văd tot proiectul”, a spus primarul comunei Ozun, care a mai completat: „Cred că cei care au propus acest proiect trebuie să se gândească în primul rând din punct de vedere economic şi să determine acele posibilităţi prin care UAT-urile pot să acceseze fonduri mai multe pentru o administrare cât mai bună”.

„Omul deştept întotdeauna învaţă din greşelile pe care le face”

Ráduly István s-a arătat pozitiv în ceea ce priveşte noul proiect al Guvernului şi a precizat că „omul deştept întotdeauna învaţă din greşelile pe care le face”, amintind episodul împărţirii bugetului de anul trecut, când comune importante au rămas fără fonduri din cauza nealocării corespunzătoare. „Anul trecut comunele mari, printre care şi Ozunul, nu au primit finanţări. În iulie era să închidem poarta Primăriei. Ulterior, prin luna septembrie, ni s-a alocat diferenţa care lipsea de la bun început. Ei au pornit de la ideea că dacă am avut bani cu un an înainte, atunci avem posibilităţi financiare corespunzătoare şi nu trebuie să mai primim bani şi de la bugetul central. Acesta a fost un pas greşit total şi la vremea respectivă autorităţile centrale au şi recunoscut. A fost vorba despre o greşeală tehnică financiară. Au fost luaţi în considerare banii încasaţi în buget în anul 2014, iar acele comune care aveau proiecte câştigate, normal că aveau venituri mai mari, dar nu erau venituri care puteau fi cheltuite liber. Totuşi, eu am convingerea că de această dată autorităţile vor fi mai atente şi că proiectul va fi analizat de specialişti. Omul deştept întotdeauna învaţă din greşelile pe care le face şi sunt sigur că nu se va mai repeta aşa ceva”.

„O „super – comună” trebuie să aibă locuri de muncă şi oameni mulţumiţi de trai”, Fodor István, primar Bodoc

Primarul din Bodoc, Fodor István, spune că şi părerea cetăţenilor ar trebui luată în calcul. Acesta a mai precizat şi faptul că „super – comună” ar fi aceea care ar avea locuri de muncă şi oameni mulţumiţi de nivelul de trai. „Ştiu despre proiect, dar numai în mare. Nu cunosc detaliile şi nici logica din spatele iniţiativei. Dintr-o parte este bine pentru că veniturile o să fie altfel. (...) Va fi o „super – comună” dacă ar putea şi oamenii să trăiască din ceva. Bodoc este o „super – comună” pentru că am avut multe investiţii şi e totul pus la punct. Pe de altă parte, cred că o „super – comună” din România trebuie să aibă locuri de muncă şi oameni mulţumiţi de trai. Cred că trebuie să vină cineva şi să îi întrebe şi pe cetăţeni ce părere au, mai ales dacă este vorba despre unirea mai multor comune. Eu ştiu că e greu pentru o comună cu 400 de oameni să ţină o Primărie cu angajaţi şi aşa mai departe. De cealaltă parte, sunt comune unde s-a lucrat mult şi unde au fost investiţii mari, cum e şi Bodocul, dar sunt comune unde nu s-au mai făcut investiţii de 20 de ani. Trebuie gândit foarte bine acest pas”.

Sfântu Gheorghe, municipiu pol regional principal cu potenţial transnațional

Potrivit aceluiaşi proiect de lege, schimbări vor avea loc şi în mediul urban, nu doar în cel rural. Astfel, Sfântu Gheorghe ar putea fi denumit „municipiu pol judeţean principal cu potenţial transnaţional”.

Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească oraşele pentru a intra în aceeastă categorie sunt: peste 40 de mii de locuitori şi 200 de mii în aria funcţională, sedii ale administraţiilor judeţene, minim 1 filială de universitate sau unitate postliceală, spital de categoria III şi IV/V, instituţii culturale de reputaţie judeţeană.

În aceeaşi categorie vor intra şi oraşele: Alba Iulia, Bistriţa, Reşiţa, Târgoviste, Tîrgu Jiu, Miercurea Ciuc, Deva, Călăraşi, Slobozia, Giurgiu, Slatina, Zalău, Alexandria, Tulcea, Vaslui şi Focşani.