Mai puțin de 40% din populație beneficiază aici de sistemul public de apă

Dintre cele 4 orașe ale județului Covasna unde în urmă cu câțiva ani s-a început un amplu proiect de implementare a sistemului de apă și canalizare - Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Covasna și Întorsura Buzăului, cea din urmă a rămas codașă. Aici, doar mai puțin de 40% dintre gospodării sunt legate la rețeaua orașului, în vreme ce în celelalte localități amintite, procentul ajunge deja la peste 90%. Lucrările se vor încheia în vară, spun autoritățile și specialiștii, însă urmează o nouă parte dificilă: branșarea la noua rețea.  

Nu mai este o noutate pentru nimeni că lucrările la rețeaua de apă și canalizare se desfășoară cu dificultate la Întorsura Buzăului. Știm oficial, din două surse, că mai puțin de 40% dintre gospodăriile întorsurenilor au acum apă de la oraș, dar și că nici 10% nu dispun de canalizare. În proiectul care urmează să se încheie în această vară, după 7 ani de săpături multiple, uneori în același loc, au fost investiți peste 20 de milioane de euro, fonduri europene, din totalul de peste 100, câștigați pentru proiect la nivel de județ.  

„Problema cu apa este atipică. Proiectul este unul de nivel județean. Pentru că nu au fost bani suficienți, adică au fost doar 105 milioane de euro, s-a hotărât să facă înceapă în 4 orașe. Ca să facem acest proiect, am înființat o firmă, GospCom, de apă și canal, unde cele 4 localități sunt acționare. Noi avem 10% din acțiuni. GospCom-ul s-a înființat pentru 2 obiective: să gestioneze serviciul de apă și să implementeze proiectul. (...) Au terminat la Sfântu, au terminat la Covasna, au făcut la Târgu și în plus și aici nu au terminat. (...) Noi suntem din 2012 cu proiectul început și iacătă e 2019 când sperăm să terminăm”, ne-a explicat primarul din Întorsura Buzăului, Leca Băncilă.

Acesta a punctat că Primăria n-a avut nicio vină în faptul că lucrările au rămas pe ultimul loc la Întorsura Buzăului și că aici s-a implementat cel mai greu proiectul, care în celelalte localități este în stare mai avansată sau chiar s-a încheiat.

„Nu din cauza Primăriei Întorsura Buzăului s-a întârziat, pentru că eu mi-am încheiat un contract de finanțare, am o linie de credit și nu am întârziat cu un leu, cu o zi. Este la GospCom și la OMS, care nu au avut capacitatea să implementeze la un ritm satisfăcător acest proiect. Oficial, îi acuz că nu și-au făcut treaba. Eu nu mă puteam băga peste GospCom”, a spus primarul.

În același timp, Operatorului Regional Covasna Gospodărie Comunală SA, care din 2009 deservește prin serviciile sale peste 102.000 de locuitori ai județului, din 13 localități, susține că oricum această fază a proiectului județean era cel mai greu de implementat din cauza reliefului orașului.

„În Sfântu Gheorghe avem, de exemplu, 99% din gospodării legate la apă și canalizare. Mai avem foarte mult de lucru la Întorsura, unde din cauza reliefului, cu case mai dispersate, se leagă mai greu. Dar și acolo, cu ajutorul programului POS am reușit să aducem. Acum acolo nu e decât 40% din populație legată. E foarte puțin. De acum încolo (n.red. se vor lega). (...) Și la Târgu Secuiesc și Covasna se aseamănă cu Sfântu Gheorghe, deci în mare parte s-a cam terminat cu alimentarea cu apă și canalizare. Stăm bine. Nu mai avem așa mulți locatari care să nu fie racordați”, ne-a spus directorul GospCom, Fejér Sándor, în martie, cu ocazia unui interviu realizat cu prilejul Zilei Mondiale a Apei.

O lucrare pentru 50 de ani

Faptul că proiectul a fost mare și greu de implementat este susținut și de primarul Leca Băncilă, însă punctează că odată ce se va încheia tot tărăboiul, întorsurenii se vor putea folosi decenii bune de acest sistem.

„Au fost neplăceri, eu sunt de acord. Dar ca rețele, noi avem 65 de kilometri de rețele. Dacă punem la un loc Sfântu Gheorghe și Covasna, nu au 65 de kilometri. Deci proiectul nostru a fost uriaș. Dar și „căciula” a fost cam mare pentru firma asta. (...) Ne-au chinuit, dar dacă se termină anul ăsta, va fi o investiție care rămâne în picioare 50 de ani. Despre asta discutăm. Da, jertfa a fost mai mare decât trebuia, dar se va face un lucru bun. Dacă oamenii m-au înjurat până acum, meritat sau nemeritat, după părerea mea nemeritat că nu puteam să fac altceva, (...) le spun că a fost un proiect mare, greu, dar va ieși un lucru pozitiv. Dacă noi aveam 7% canalizare și 35% apă, vom fi aproape de posibilitatea de 100%”, ne-a mai declarat primarul.

Urmează racordarea

Următorul pas în aducerea Întorsurii „în rând cu lumea europeană” va fi cel în care cetățenii își leagă gospodăriile la giganticul sistem. Nu va fi lucru ușor pentru autorități să convingă oamenii să facă acest pas, având în vedere că odată cu acesta vine și o nouă factură de plătit.

„Va fi o problemă extrem de importantă. Cetățeanul s-a învățat că vrea apă, dar vrea gratuit. Or, din 2020 toată lumea trebuie să consume apă omologată, standardizată, trecută prin filtre, garantată deci. Proiectul acesta înseamnă că dacă am trecut pe la tine pe la poartă, nu ai nicio scuză să zici că nu te branșezi. De acord că e mai scump, dar asta e lumea. S-a făcut acest proiect plecând de la premisa că tot cetățeanul va înțelege ce înseamnă apă standard și apă uzată, care trebuie să fie epurată. Așa se rezolvă în primul rând o problemă de mediu și după aceea o problemă socială. Cei de la Uniunea Europeană pun mult accent pe un mediu curat, ceea ce și la noi ar trebui să fie important”, a explicat primarul Leca Băncilă.

„Apa e dată de la Dumnezeu, dar nu întotdeauna este curată. (...) Deci toată această apă trebuie tratată, ca să ajungă la omul de rând trebuie să treacă prin conducte, trebuie să treacă prin stații de pompare, că altfel nu ar fi presiunea necesară, deci toate acestea înseamnă cheltuieli”, a punctat, cu prilejul amintit anterior și Fejér Sándor, care de asemenea a fost de acord că branșarea la rețea trebuie făcută cu muncă de lămurire.

„Sunt costuri și oamenii nu sunt întotdeauna de acord să le achite. Sunt costuri pentru epurare. De pildă, în Germania, costul la epurare e mai mare decât la apă. Este și normal. E mai greu să faci apă curată dintr-o apă murdară”, a mai spus acesta.

Întâlniri publice cu cetățenii pe tema racordării

Primarul spune că se gândește și să facă întâlniri publice cu oamenii, unde să le explice direct de ce este important să se racordeze, dar mai ales ce riscă dacă nu o vor face.

„Ne-a venit de la Mediu o adresă prin care ni se solicită să dăm o listă cu toate gospodăriile care nu sunt branșate la apă și mai ales la canalizare la Garda de Mediu, să vină să îi amendeze. Ceea ce mi-e greu să fac, pentru că eu nu îmi vând cetățenii. Dar trebuie îi convingem pe cetățeni. Ne-am hotărât să îi adunăm să le spunem „Fraților, trebuie să vă branșați că altfel vine Garda de Mediu”. (...) Investiția asta trebuie să fie funcțională. Nu putem să spunem că am băgat atâtea milioane ca să stea în pământ degeaba”, a mai spus edilul.

În iunie ar trebui să se încheie lucrările la apă și canalizare

În vară trebuie să se încheie complet lucrările pentru proiectul de apă și canalizare la Întorsura Buzăului. În puțin peste 60 de zile se finalizează termenul impus prin contract. În prezent, stadiul lucrărilor de află la 90 - 95%.

 „La Întorsura, lucrările de canalizare se fac prin programul POS1. Din păcate, acolo am avut un constructor care a intrat și în insolvență. Foarte mult ne-am chinuit să termine. Momentan pot să vă spun că suntem cam la 90% gata. Am tras de el cumva. Părerea mea este că până în iunie-iulie suntem gata cu totul și facem recepția. (...) Populația a avut mult de suferit, dar așa este întotdeauna, că nu poți să zugrăvești fără să faci deranj în casă”, a mai spus, luna trecută, Fejér Sándor.

Centre locale de epurare în cele 4 localități

Planul Gospodăriei Comunale nu se încheie odată cu finalizarea acestui mare proiect, ci acesta prevede și înființarea la nivel de județ a 4 centre locale de gestionare a apei și canalizării: în Sfântu Gheorghe, Covasna, Târgu Secuiesc și Întorsura Buzăului.

„Strategia noastră este ca să existe o conductă, pe care o să o facem prin POIM, care să meargă până sus la Tușnad și care să asigure alimentarea cu apă rece a tuturor comunelor și paralel cu ea, să aducem o conductă colectoare, pentru canalizare menajeră și astfel să nu mai avem în fiecare comună stație de apă, stație de epurare. Toate vor veni în Sfântu Gheorghe. Cam aceasta este strategia și la Covasna. Toate comunele limitrofe vor primi apă de la Covasna. Același lucru îl facem și la Întorsura. Acolo am găsit o bună colaborare cu Vama Buzăului, care deși este în județul Brașov, a hotărât să treacă la noi și ei au o sursă foarte mare de apă. Va mai exista o conductă la Târgu Secuiesc”, ne-a mai spus, în interviul din martie, Fejér Sándor.

Situația la nivel județean și național

Un raport județean al Institutului Național de Statistică (INS) arată că în 2017, 116.138 de persoane erau deservite de sistemul public de alimentare cu apă, adică ceva mai bine de jumătate din populația județului Covasna.

La nivel național, la finalul anului 2017, lungimea rețelei de distribuție a apei potabile era de 82.000 de  km, cu peste 2.400 de km mai mare pe total  față de situația existentă la sfârșitul anului 2016. La sfârșitul anului 2017, în municipii și orașe, proporția lungimii străzilor care aveau rețele de distribuție a apei potabile, față de lungimea totală a străzilor, a fost de circa 80%, potrivit INS.

În ceea ce privește canalizarea, cea mai recentă statistică, din 2017, arată că din cele 320 de orașe și municipii ale României, 314 au canalizare.

„Mai e mult până departe” spune o vorbă din popor. Totuși, pașii înainte înseamnă progres, oricât de mici ar fi. Dar în ceea ce privește Întorsura Buzăului, funcționalitatea sistemului ridică și ea semne de întrebare, spun, neoficial, unii specialiști, care se tem că execuția proiectului de apă și canalizare lasă de dorit și că va aduce probleme.