„Zăpada căzută în ultimele zile nu rezolvă problema umidității scăzute a solului, însă protejează culturile de la îngheț” – spune directorul Direcției Agricole Județene Covasna, Könczei Csaba. Acesta a declarat miercuri că în județ este nevoie de un sistem de irigații întrucât momentan doar 3,5% din terenurile arabile din Covasna sunt irigate.

Sistem „nederanjat” de 25 de ani

Cel mai mare sistem de irigații din județ este cel de la Moacșa, care, cel puțin teoretic, ar ajuta la irigarea unei suprafețe de 1.000 de hectare. Acesta a fost preluat de o asociație din județ și urmează să fie controlat, apoi pus în funcțiune. „Sistemul, care este alimentat de la lacul de la Pădureni, nu a fost folosit niciodată. A fost construit în anii ’80, și trebuia pus în funcțiune după Revoluție, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat, așadar sistemul nu a fost folosit niciodată. Urmează să vedem cât este de deteriorat, pentru că ar deservi mai multe localități: Moacșa, Dalnic, Telechia, Surcea. În județ însă avem nevoie de un sistem de irigații bine pus la punct, care ar ajuta ca fermierii să aibă o recoltă constantă în fiecare an” – a declarat Könczei Csaba. Acesta spune că fermierii pot instala și singuri asemenea sisteme, însă procedura este lungă și costisitoare. „În special în zona Târgu Secuiesc fermierii au instalații de irigare și folosesc apele curgătoare din zonă. Dar obținerea autorizațiilor pentru acest lucru este costisitoare. De aceea vom organiza o întâlnire cu fermierii pe data de 10 februarie la Arcuș, unde vom dezbate această problemă și vom vedea ce soluții găsim pentru rezolvarea problemei irigațiilor” – explică directorul Direcției Agricole.

Impozit pe venitul din agricultură

În altă ordine de idei, Direcția Agricolă împreună cu Finanţele Publice lucrează zilele acestea la stabilirea normei de impozitare a persoanelor fizice care au profit din activități agricole. Könczei spune că anul trecut normele de impozitare au fost stabilite la nivel național, însă acestea au dezavantajat în unele cazuri fermierii covăsneni pentru că prețurile nu sunt la aceeași valoare peste tot în țară. „De exemplu, la grâu de la București s-a calculat 70 de bani pe kilogram, pe când aici a costat 55 de bani, așadar fermierii au fost dezavantajați. Acum ne-am propus să elaborăm norme de impozitare diferențiate în funcție de fiecare zonă din județ, pentru că sunt diferențe chiar și la nivel de județ. De exemplu, recolta pe un hectar din zona Sfântu Gheorghe nu este aceeași ca în zona Întorsura Buzăului, și nici prețul de vânzare” – spune Könczei. Odată ce vor fi stabilite aceste norme de impozitare, vor fi comunicate fermierilor, iar metoda va fi repetată în fiecare an întrucât în agricultură nici un an nu este identic cu un altul.

Legea pășunilor este și... nu este

Directorul Direcției Agricole a vorbit și despre o problemă legată de legea pășunilor, care ar putea afecta primăriile din județ. Este vorba de o prevedere care reglementează pășunatul pe domeniul public. „Anul trecut a apărut o ordonanță de guvern care reglementa contractarea pășunilor care aparțin de primării. Actul a apărut în mai, iar normele pe data de 24 decembrie, așadar legea nu a fost pusă în aplicare. Între timp actul a fost trimis înapoi în Parlament, unde se află și la ora actuală, și știm că a suferit modificări, așadar normele nu mai sunt valabile. Sperăm să se rezolve situația pentru că în caz contrar primăriile vor fi puse în dificultate pentru că nu vor mai ști cum să încheie contractele pe pășunile care le aparțin” – a declarat Könczei Csaba. Termenul până când primăriile trebuie să încheie contractele este 1 martie, iar directorul Direcției Agricole speră că în februarie situația se va rezolva, și astfel toată lumea va ști ce are de făcut.