Pacienţii români nu au acces la medicamentele inovatoare, iar unii nu își permit nici măcar analizele necesare pentru depistarea bolii

În următorii 20 de ani, numărul românilor bolnavi de hepatită C care fac ciroză se va dubla şi va trece de 800.000, avertizează medicii. Motivul: pacienții români nu au acces la medicamentele noi, performante de care pot beneficia pacienții din alte țări. De altfel, România se află pe ultimul loc în Europa în privinţa accesului la tratament pentru bolnavii cu hepatită – scrie Digi 24. În județul Covasna apar anual în jur de 30 de cazuri de hepatită C, și cam tot atâtea de hepatită B. Numărul real este însă mai mare, dar nu toată lumea își permite să plătească analizele necesare pentru depistarea acestor boli.

Medicamentele noi – doar pentru alţii

Hepatita este de trei feluri: A, B și C. Infecţia cu virusul hepatic A și B poate fi prevenită prin vaccinare, în cazul celei de tip C însă nu a fost descoperită încă nicio soluţie de imunizare. „La virusul hepatic C ştim ce avem, ceea ce vedem pe stradă – tatuaje, piercing-uri. Mai mult decât atât, ştim că este o politică a sexului neprotejat, care evident poate duce la infectare cu virus hepatic C”, spune Adrian Streinu Cercel, Societatea Română de Boli Infecţioase.

Sunt însă și cazuri de bolnavi care au luat virusul hepatitei C din spitale. „E vorba de categoria aceasta a oamenilor între 40 şi 70 de ani, infectaţi în cadrul sistemul de sănătate cu două decenii în urmă”, spune Liana Gheorghe, Societatea Română de Gastroenterologie şi Hepatologie.

Şi în timp ce, în străinătate, cercetătorii descoperă noi tratamente, Ministerul Sănătăţii din România nu a introdus în lista de compensate nici medicamentele folosite de trei ani în alte state europene. „Au fost foarte multe întârzieri, e adevărat că în România nu s-a ajuns la tratament de tip inovator, nu s-a ajuns la tratamente noi, întotdeauna au fost amânări, întotdeauna au apărut discuţii, dar decizii nu s-au luat în ultimii ani”, spune ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu.

„Pentru pacienţii din România, fiecare zi în care noile terapii care nu intră pe lista de compensate înseamnă timp, bani şi psihic care se duce la nivel cât mai scăzut”, spune Marinela Debu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor pentru Afecţiuni Hepatice.

Pe hârtie în Covasna sunt mai puţini bolnavi

Purtătorul de cuvânt al Spitalului Județean „Dr. Fogolyán Kristóf” din Sfântu Gheorghe, Nagy-Demeter István, spune că în județul Covasna numărul pacienților cu hepatită este mic față de alte zone ale țării. „Din fericire la noi niciuna din cele trei forme de hepatită nu este foarte frecventă. Nu pot să vă spun de ce numărul acestor pacienţi este mai mic în această zonă pentru că nu a fost efectuat niciun studiu în acest sens. Cert este că anul acesta am avut 30 de cazuri de hepatită, jumătate din ele au fost de hepatită B, iar jumătate de hepatită C” – ne-a declarat purtătorul de cuvânt. Acesta a mai precizat că cifrele nu sunt niciodată exacte pentru că un pacient care are hepatită B poate face hepatită C, iar cel care a fost diagnosticat cu hepatită C poate face ciroză hepatică sau cancer, și astfel ajunge în altă categorie de pacienți.

Nagy-Demeter István a mai spus că tratamentul pacienților de hepatită C este costisitor, așadar spitalul poate folosi doar medicamente incluse pe lista compensatelor. „Tratamentul acestor pacienţi este asemănător cu cel al pacienţilor de la oncologie, vorbim așadar de medicaţii scumpe, spitalul nu ar putea să suporte cheltuieli legate de medicamente de ultimă generaţie atâta timp cât acestea nu sunt decontate de CAS” – a declarat Nagy-Demeter István.

Numărul real este mai mare

Anul trecut la nivelul județului Covasna au fost diagnosticate cu hepatită A și B 64 de persoane, și câteva zeci care au hepatită C. Numărul real al celor infectați poate fi însă mai mare pentru că mulți duc aceste boli fără simptome. Nu e de neglijat nici faptul că sunt pacienți care aleg să ducă boala așa cum pot pentru că nu au bani pentru analiza viremia, analiză esențială în depistarea acestei boli care însă nu este decontată de stat.

Oamenii merg la medicul de familie şi află, întâmplător, în urma unor analize simple, că au în organism anticorpi pentru virus C sau B. Circa 80% dintre cei depistaţi află mai apoi că au hepatită cronică. Diagnosticul clar este dat doar de analiza viremia, care costă în jur de 400 de lei şi arată cantitatea de virus hepatic care există în sânge pentru a ști mai apoi care este tratamentul necesar pentru fiecare pacient în parte. Statul nu decontează viremia, așadar spitalele pot face aceste analize doar contra-cost. „V-am dat cifrele pe care le avem înregistrate la spital, dar numărul real al celor care suferă de aceste boli (hepatită B și C) este cel puţin dublu, însă mulţi nu își permit să facă analizele necesare pentru diagnosticare. Este nevoie de mai multe analize, dar nu toate sunt decontate, așadar trebuie să plătească și pacientul, și nu toată lumea își permite” – spune purtătorul de cuvânt.

Hepatita este o inflamaţie a ficatului, de cele mai multe ori cauzată de o infecţie virală. Virusurile hepatice B şi C sunt letale dacă nu se administrează tratament. Mulţi pacienţi rămân nediagnosticaţi pentru că o lungă perioadă de timp boala nu dă semne. În cazul în care pacienții ajung la spital, sunt internați pentru cel puțin o săptămână, după care trebuie să urmeze un tratament medicamentos.