De când este președinte al CJ, Tamás Sándor a introdus o regulă: consilierii români decid pentru cine alocă banii pentru proiecte culturale și de tineret.

În ultima perioadă știrile despre zonele vitregite de către Consiliul Județean Covasna se țin lanț. O fi mit sau adevăr? Am mers în teritoriu pentru a vedea și părerea oamenilor despre Consiliul Judeţean și despre președintele acestuia, Tamás Sándor, și l-am întrebat și pe “şeful” judeţului cum a ajutat comunitățile românești și ce are de gând să facă pentru zona românească în cazul câștigării unui nou mandat.

Politica nu se amestecă cu problemele societății

„M-am exprimat foarte clar și acum patru ani, și o spun și acum: în problemele politice diferitele partide se confruntă de multe ori, dar în ceea ce privește dezvoltarea, nu există diferențe în ceea ce privește preferințele de partid sau etnie. În ultimii patru ani eu mi-am respectat acest angajament, am fost deschiși pentru a sprijini acele obiective și planuri de dezvoltare care au fost gândite cu cap și au fost în folosul comunității, indiferent dacă vorbim de comunități românești sau maghiare” – ne-a declarat președintele Consiliului Județean Covasna, Tamás Sándor.

Exemple de proiecte finanțate

Pentru a creiona cele declarate mai sus, președintele CJ Covasna a dat și câteva exemple de proiecte finanțate de către Consiliul Județean. „Fie că amintesc construirea sistemului de apă și canalizare de la Hăghig, de finanțarea câștigată de comuna Sita Buzăului prin Ordonanța 7, sau de sprijinul acordat bisericilor, am încercat să respect principiul proporționalității, iar când a fost nevoie de ajutorul nostru nu am stat pe gânduri și i-am ajutat pe cei aflați în necaz. Mă refer aici în special la cele două incendii: cel de la biserica ortodoxă din Întorsura Buzăului și la grădinița din același oraș. În ambele cazuri Consiliul Județean Covasna a alocat sume de bani pentru lucrările de reparații” – spune Tamás Sándor.

Cine cere, primește

În cazul Grădiniței de la Întorsura Buzăului, primarul orașului, dar și consilierii județeni români au fost cei care au solicitat CJ să intervină și să aloce bani pentru reparații. Tamás Sándor spune că a fost și este deschis spre dialog cu oricine. A amintit exemplul maicii starețe de la Mănăstirea Mărcuș, care a venit la el și i-a explicat că drumul către mănăstire este impracticabil. Președintele CJ își amintește de această întâlnire astfel: „S-a întâmplat în 2009, când primarul din Dobârlău și maica stareță de la Mănăstirea Mărcuș m-au căutat și mi-au cerut ajutorul pentru construirea unui drum de acces către mănăstire. În doi ani am reușit să terminăm acest drum, acum se poate ajunge la mănăstire în condiții normale” – a declarat Tamás Sándor.

Angajații de la mănăstire sunt mulțumiți

La mănăstirea Mărcuș sunt nu numai maici, ci și câteva angajate. Am stat de vorbă cu ele în urma unei vizite efectuate în zonă. Una dintre bucătărese ne-a spus că se deplasează mai ușor de când s-a terminat noul drum, dar este de părere că și drumul din comuna Dobârlău are nevoie de reparații capitale. „Până când ajungi aici e mai greu, pe șoseaua din comună sunt gropi, care pe timp de ploaie se umplu de apă și sunt periculoase pentru mașini. Noi ne bucurăm că au făcut drumul de acces către mănăstire, dar ar fi mai bine dacă l-ar face și pe celălalt” – spune angajata.

Vizite la fiecare trei luni

Tamás Sándor spune că de patru ori pe an face un tur al județului, când vizitează comunitățile locale, stă de vorbă cu oamenii și inspectează lucrările care se desfășoară. L-am întrebat dacă obișnuiește să viziteze și comunitățile românești, și cum este privit acolo, date fiind zvonurile mai mult sau mai puțin fondate despre relația nu prea bună dintre CJ și comunitățile românești din Covasna. „Vizitele mele de lucru vizează nu numai întâlniri cu primarii sau consilierii județeni, ci și cu cei care au solicitat ajutorul CJ. Nu am avut niciodată vreun conflict cu românii din zona Întorsurii Buzăului. Aceștia nu au manifestat niciodată o atitudine ostilă față de mine, sau de instituție. Nu s-au comportat altfel cu mine, și nu m-am simțit altfel printre ei doar pentru că sunt maghiar” – povestește Tamás Sándor.

Nea Luca îi dă dreptate

Nea Viorel Luca de la Dobârlău este proprietarul Muzeului Etnografic „Maria”. L-am întâlnit în ograda casei, unde se ocupa de treburile obișnuite din gospodărie. L-am întrebat ce părere are despre Consiliul Județean Covasna și președintele acestuia, Tamás Sándor. „Să știți că m-a ajutat mult. Mi-a dat bani, da’ nu vă spun cât că dup-aia se oftică alții. Președintele Tamás e un om foarte de treabă. A fost pe la mine, i-am arătat muzeul, ce am adunat aici, i-am explicat și lui ce am de gând să mai fac, să las în urma mea ceva. A înțeles și m-a ajutat. Nu contează că e ungur, e un om deosebit. Mi-a scris și în cartea de oaspeți, a zis că o să mai vină pe la mine, și sper să mă mai ajute. Eu îi doresc succes la alegeri, să câștige tot el, și să mai vină pe la Dobârlău” – ne-a declarat nea Luca.

De unde vin controversele?

Iată o situație oarecum paradoxală. Tamás Sándor spune că se înțelege bine cu cei din comunitățile românești din județ. Oamenii de acolo spun același lucru. De unde vin așadar veștile despre comunitatea românească vitregită și faptul că CJ nu vrea și nu ajută zona Întorsurii? Tamás Sándor crede că aceste stări de conflict sunt întețite de membrii unei organizații naționaliste, ai cărei membri nici măcar nu locuiesc în țară. „Nu trebuie să ne ascundem după deget, avem de-a face cu o grupare naționalistă, cu care nu cred că ne vom înțelege vreodată, ai cărei membri nu plătesc impozite nici la Consiliul Local, nici la Consiliul Județean. Faptul că mă înțeleg foarte bine cu românii care locuiesc de mult aici mă face să cred că nu cu mine este vreo problemă, ci cu membrii acestei grupări naționaliste” – afirmă președintele Consiliului Județean.

Consilierii români decid cine primește banii

De când este președinte al Consiliului Județean Covasna, Tamás Sándor a introdus o regulă: consilierii români decid pentru cine alocă banii pentru proiecte culturale și de tineret. „Propunerea mea a fost să păstrăm o proporționalitate în ceea ce privește aceste proiecte. Dat fiind faptul că 20% dintre consilierii judeţeni sunt români, am propus ca ei să decidă destinația a 20% din banii pe cultură, tineret și sprijin pentru biserici. Cred că este corect ca 20% din sumele destinate acestor proiecte să revină comunităților românești. Am avut mai multe dispute pe această temă cu câțiva dintre colegii mei radicali maghiari, așa cum s-a văzut și la mai multe ședințe ale CJ, dar am reușit să adoptăm acest principiu și să îl implementăm în anii care au trecut” – spune Tamás Sándor. Anul acesta consilierii județeni români au decis să ajute comunitatea din Barcani, care dorește construirea unei cruci. La ședința CJ în cadrul căreia s-a adoptat această hotărâre, președintele CJ a spus că dacă cei din comunitatea românească doresc să amplaseze o cruce la Barcani, aceasta va face parte din comunitatea lor, și atâta timp cât maghiarii aspiră la înțelegere de la București, trebuie să se comporte ca atare cu românii din județul Covasna.

Tamás dorește continuarea muncii în această direcție

În cazul în care va câștiga un nou mandat în fruntea Consiliului Județean Covasna, Tamás Sándor spune că va continua șefia CJ în aceeași notă de proporționalitate și normalitate pe care a adoptat-o acum patru ani. Dorește să aibă o relație bună cu oamenii, indiferent că sunt români sau maghiari, o relație care să nu fie perturbată de manifestări extremiste nici de-o parte, nici de cealaltă.