Căsătoria - demodată sau prea riscantă?
Statisticile arată că din ce în ce mai puţini tineri decid să spună DA în faţa ofiţerului de stare civilă
Comoditatea, dorinţa de a avea o aparentă libertate în permanenţă, frica de un eventual eşec sau pur şi simplu sfidarea modei vechi de mii de ani pot fi motivele pentru care din ce în ce mai puţini tineri aleg să se căsătorească. Statisticile arată că din ce în ce mai puţini tineri decid să spună DA în faţa ofiţerului de stare civilă. Anul 2007 a fost o excepţie pozitivă, în sensul că numărul căsătoriilor încheiate atunci a fost mult peste nivelul de dinainte sau după acest an.
Căsătoria - modă veche
Legământul dintre un bărbat şi o femeie a fost dintotdeauna baza familiei, ca şi a societăţii de altfel. Nu trebuie să facem o călătorie prea lungă în trecut pentru a ne reaminti că nunta însemna sfârşitul unei perioade şi începerea unei alta, mai plină de responsabilităţi, o perioadă în care bărbatul şi femeia au decis să îşi continuie drumul împreună, prin întemeierea unei familii, fiind astfel membri de seamă ai societăţii. Psihologii spun că este foarte important ca în momentele cruciale ale vieţii, cum este şi căsătoria, să fie alături de cuplul în cauză multe rude, cunoştinţe, prieteni, pentru că astfel se celebrează cu adevărat evenimentul. Aşa cum acesta este important pentru cei doi tineri, este important şi pentru familia largă, şi pentru societate. Toate ritualurile căsătoriei îşi au rostul bine stabilit şi semnifică ceva din procesul de schimbare a modului de viaţă.
Azi, tinerii nu mai vor lăutari, nu mai vor nuntă mare, renunţă la tradiţii, considerând că trebuie să evolueze cu vremea, să se modernizeze şi dacă îşi doresc nuntă, o vor mai degrabă ca pe cele văzute în filmele de la Hollywood decât ceea ce le povestesc bunicii.
Cifrele arată că numărul căsătoriilor scade
Numărul căsătoriilor încheiate la ofiţerul de stare civilă de la Sfântu Gheorghe este în continuă scădere. De la începutul anului aici s-au încheiat 150 de astfel de acte, ceea ce înseamnă o scădere cu 70 de căsătorii faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când în primele şapte luni ale anului 220 de cupluri au decis să spună DA.
Datele Oficiului Judeţean de Statistică subliniază şi ele această tendinţă de scădere a numărului de căsătorii. În judeţul Covasna în anul 2006 s-au căsătorit 1.348 de cupluri, în 2007, un an „bun” din acest punct de vedere, 2.366 de perechi au decis să-şi unească destinele, după care numărul este în continuă scădere. În 2008 numărul cuplurilor care s-au căsătorit a fost de 1.322, în 2009, 1.287, iar în 2010, doar 1.063 de perechi s-au dus la ofiţerul stării civile.
Concubinajul - o alternativă convenabilă
Dacă acum câteva decenii concubinajul era un lucru de neconceput, şi deloc acceptat pe la noi, acum nimic nu este mai normal decât faptul că un cuplu trăieşte împreună fără forme legale. Astfel, ambele părţi sunt teoretic libere să plece oricând, fără a da socoteală cuiva, în afară de propria conştiinţă. Elena şi Alexandru se cunosc de 2 ani. După 6 luni au decis să se mute împreună într-un apartament închiriat în Sfântu Gheorghe. „Practic este ca şi cum am fi căsătoriţi - spune Alexandru. Nu suntem însă adepţii nunţilor, nu cred că este necesară o hârtie pentru a ne demonstra unul altuia, părinţilor sau oricui că suntem făcuţi unul pentru celălalt.” Elena ne-a declarat că „poate ne vom căsători într-o bună zi, dar nu în viitorul apropiat. Probabil atunci când vom decide să avem un copil”.
Nunta - distracţie scumpă
Dacă ne uităm la cifrele Primăriei Sfântu Gheorghe sau la cele ale Oficiului Judeţean de Statistică, reiese faptul că numărul căsătoriilor este proporţional cu evoluţia economiei din România. La un târg de nunţi organizat recent la Sfântu Gheorghe am întâlnit cupluri care îşi doreau să se căsătorească, dar ne-au spus că preţurile îi pun să se gândească de două ori înainte de a trimite invitaţiile. O nuntă ca în poveşti, aşa cum îşi doresc majoritatea cuplurilor care decid să se căsătorească, nu este o distracţie ieftină. Lista celor necesare este lungă, iar suma ce se adună după ce tragem linie este una cu multe zerouri. Astfel multe cupluri taie de unde este posibil. De aici şi multe controverse. Mirele nu înţelege de ce este nevoie de o rochie atât de scumpă, iar mireasa nu pricepe de ce nu poate arăta fenomenal în cea mai importantă zi din viaţa ei.
Soluţii sunt, numai trebuie căutate
Firmele care organizează evenimente festive ţin şi ele pasul cu economia. Aşa se face că aruncă pe piaţă tot felul de oferte, una mai tentantă decât cealaltă. De exemplu, dacă mireasa îşi alege rochia, primeşte pantofii gratis, sau dacă toate serviciile sunt asigurate de către o firmă de profil, fotografiile sunt gratuite. Pentru cei cu buzunarul mai subţire, există şi soluţii mai ieftine, cantinele şcolilor, unde meniul este mult mai ieftin. De asemenea, cuplul poate economisi dacă are prieteni cu aparate foto sau video. Se poate căsători şi fără limuzină, astfel se mai poate economisi ceva. Cei ce optează însă pentru variante mai ieftine, cu siguranţă vor avea mai mult de umblat.
„N-aş mai face circul ăsta pentru nimic în lume”
Eniko s-a căsătorit în 2008. Ea ne-a povestit că deşi nunta ei a fost una reuşită, nu ar mai face aşa ceva niciodată. „Pentru ca totul să fie aşa cum ne-am dorit, am muncit enorm. Am pregătit nunta mai bine de jumătate de an, iar în cea mai fericită zi a vieţii mele am fost extrem de stresată. Toată lumea s-a simţit bine în afară de mine.” Eniko ne-a spus că dacă ar fi ştiut de la început ce înseamnă să pregăteşti o nuntă la care să îmbini gusturile tuturor, nici nu s-ar fi gândit să o facă.
Hârtia contează
Ce se întâmplă însă dacă un cuplu ajunge după căsătorie la concluzia că ceva scârţâie? Alina, o tânără de 28 de ani, ne-a povestit că după 2 ani de când l-a cunoscut pe soţul ei, Dragoş, au decis să se căsătorească. „Primele şase luni de mariaj au fost foarte bune - spune ea, exact aşa cum mi-am imaginat. După aceea însă au început să apară tot felul de probleme. Acum mă gândesc serios la divorţ, şi vă spun sincer că acea hârtie strică tot. După ce ne-am căsătorit, Dragoş s-a schimbat enorm. Nu mai era bărbatul pe care l-am cunoscut. În opinia lui certificatul de căsătorie îi dădea dreptul să facă ce doreşte cu mine, iar acum sunt ca şi un obiect pus în sertarul biroului, un obiect pe care îl scoate când are nevoie de el, după care îl pune la loc, ştiind că este al lui.”
Până când moartea ne va despărţi
Plimbându-ne prin Parcul Central, de exemplu, vedem cupluri trecute bine de prima tinereţe care se plimbă ţinându-se de mână. Pe chipul lor se citeşte împăcarea şi fericirea. Domnul şi doamna Szocs ne-au povestit că sunt căsătoriţi de 53 de ani. „Suntem la fel de fericiţi ca şi în prima zi - spune Maria Szocs. Nu ştiu dacă există sau nu un secret. Dacă da, noi l-am găsit fără să ştim. Dacă nu, pur şi simplu am avut noroc. Am trecut în viaţă peste multe greutăţi, dar respectul simţit unul faţă de celălalt nu l-am avut în vedere în fiecare zi. Fiecare dintre noi am ştiut din prima clipă ce are de făcut, dar nu am ezitat să ne sprijinim. Am crescut 4 copii, iar acum avem 9 nepoţi, de care ne bucurăm cât timp mai putem.”