Membrii PCM din cadrul CJ  Covasna au fost „sancţionaţi” pentru că s-au abţinut la votul cu privire la un schimb de bunuri dintre Muzeul Naţional Secuiesc şi Statul Român.

Sala de şedinţe a Consiliului Judeţean (CJ) Covasna le-a amintit multora dintre cei prezenţi la ședința de ieri de o partidă de fotbal. Şi asta pentru că la un moment dat mai mulţi membri ai organizaţiei de tineret HARIT au defilat cu nişte foi roşii, la care s-a adăugat şi explicaţia: „cartonaş roşu PCM-ului”, „tunul lui Gábor Áron trebuie să rămână acasă”.

Această formă de protest a venit în urma faptului că membrii fracţiunii PCM din cadrul CJ  Covasna s-au abţinut la votul proiectului de hotărâre cu privire la un schimb de bunuri mobile dintre Muzeul Naţional Secuiesc şi Statul Român. Este vorba de eforturile depuse de către Consiliul Judeţean Covasna şi conducerea Muzeului Naţional Secuiesc de a păstra ţeava de tun turnată de Gábor Áron în timpul revoluţiei de la 1848, care, fiind expusă la Muzeul Naţional Secuiesc, a atras un număr record de turişti. Instituţia covăsneană ar da în proprietatea Statului Român alte obiecte muzeale în schimbul acesteia. Membrii PCM însă nu au fost de acord cu acest schimb, susţinând că obiectele de la muzeu ar trebui să rămână, la fel ca şi ţeava de tun.

La şedinţa ordinară de ieri a fost supus la vot acest proiect de hotărâre, care avea nevoie de majoritate simplă pentru a trece. Această majoritate s-a obţinut şi cu abţinerea celor opt membri PCM, astfel proiectul a trecut.

În expunerea de motive a proiectului de hotărâre se spune că „piesa originală, care în momentul de faţă constituie piesa de bază a expoziţiei In Memoriam Gábor Áron şi omagiază activitatea celui mai important revoluţionar paşoptist secui, se află în proprietatea statului şi este în administrarea Muzeului Naţional de Istorie a României. Aceasta este în prezent împrumutată Muzeului Naţional Secuiesc pe bază de contract, pentru a putea fi expusă în judeţul Covasna. Pe perioada împrumutului s-a obţinut record absolut în viaţa Muzeului Naţional Secuiesc în ceea ce priveşte numărul de vizitatori.”

Proprietate a Muzeului Național de Istorie, tunul este singurul autentic care s-a păstrat de la Gabor Aron, fiind dus în anul 1971 la Bucureşti. Confecţionat în urmă cu 163 de ani din bronzul unor clopote, Tunul fost găsit în august 1906 în partea veche a oraşului Târgu-Secuiesc, cu ocazia unor construcţii efectuate în curtea spitalului. Acesta este singurul tun care s-a păstrat până în ziua de astăzi din cele 64 turnate de revoluţionarul paşoptist Gabor Aron. Autentificarea lui s-a putut face pe baza tehnicii speciale de fabricare, descrisă de artileriştii veterani paşoptişti – neavând utilaje pentru realizarea ulterioară a găurii, locuitorii din Târgu-Secuiesc, unde a fost făcut tunul, au turnat tunuri cu gaură. Tunul are un calibru de 90 mm, o lungime de 156 cm şi aproximativ 370 kg.