Ca urmare a unei măsuri adoptate de Guvern anul trecut, privind reorganizarea unor structuri aflate în subordinea/coordonarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Camera Agricolă din judeţul Covasna şi-a încheiat activitatea în subordinea Consiliului Judeţean (CJ). Conform noii legislaţii, angajaţii şi patrimoniul instituţiei au fost transferate în cadrul Direcţiei Agricole Covasna.

„În România, din păcate, avem parte tot de o recentralizare în loc de descentralizare. Camera Agricolă, care până acum era în subordinea Consiliului Judeţean, s-a recentralizat şi va fi sub umbrela Direcţiei Agricole. În loc să fie descentralizată şi Direcţia Agricolă a judeţului Covasna la Consiliul Judeţean pe lângă Camera Agricolă, s-a întâmplat opusul, iar de la 1 decembrie Camerele Agricole judeţene din toată ţara, precum şi din judeţul Covasna, au fost luate de la Consiliile Judeţene şi au fost arondate Direcţiilor Agricole”, a explicat preşedintele CJ Covasna, Tamás Sándor, în cadrul şedinţei ordinare din 26 ianuarie a.c., când s-a votat oficial Hotărârea de încheiere a activităţii Camerei Agricole.

Într-un raport al Consiliului Judeţean se arată că „personalul camerei va fi preluat, prin transfer, în condițiile legii, pe noile posturi constituite în cadrul direcției, pe funcții corespunzătoare, în limita numărului maxim de posturi stabilit prin însumarea numărului de posturi aferent structurii desființate. Patrimoniul direcției se constituie prin preluarea patrimoniului camerei pe baza situațiilor financiare întocmite la data încetării activității. Bunurile de natura mijloacelor fixe și a obiectelor de inventar aferente activității de consultanță, transmise de la cameră la direcție își mențin destinația”.

Directorul executiv al Direcţiei Agricole Covasna, Könczei Csaba, a spus în cadrul întâlnirii fermierilor de la Sita Buzăului din 20 ianuarie că instituţia pe care o conduce va avea acum posibilitatea să organizeze cursuri de calificare pentru fermieri, dar şi să îi consilieze în ceea ce priveşte redactarea proiectelor pentru fonduri nerambursabile.

În acelaşi context, Könczei a mai spus şi că aceste „Camere Agricole ar trebui să fie organizaţii ale fermierilor, formate de jos în sus. România are o legislaţie în acest sens, de vreo trei ori s-a pornit cu implementarea acestei legislaţii, dar tot timpul ne-am împotmolit din cauza lipsei de finanţare. În alte ţări mai dezvoltate, Camerele Agricole sunt finanţate de fermieri, dar având în vedere stadiul nostru de dezvoltare în agricultură, în momentul actual, aceste Camere Agricole nu pot fi finanţate astfel. Solicităm în continuare ca pentru implementarea acestei legi a Camerelor Agricole, statul să dea o finanţare de start-up de cel puţin trei ani de zile pentru funcţionare, ca să o punem pe picioare”.