Proiect de conștientizare a populației asupra bolilor parazitare purtate de animalele de pe stradă

În jurul blocurilor găsim deseori castroane cu hrană pentru câini și pisici. Unele persoane au făcut deja un obicei din a hrăni animalele străzii și nu știu sau nu vor să înțeleagă pericolul pe care îl reprezintă câinii și pisicile fără stăpân.

Proiect de conștientizare

Un sociolog din Sfântu Gheorghe, Kósa István, împreună cu fiica lui, Száraz Anna, au inițiat anul trecut un proiect de informare a populației cu privire la pericolul pe care îl reprezintă animalele fără stăpân. Pe atunci mai mulți specialiști au venit cu sfaturi care să fie incluse pe materialele de informare, și astfel proiectul a fost amânat. Acum însă, potrivit inițiatorilor, va fi pus în practică în cel mai scurt timp. „Vom pune 50 de afișe de informare în limba română și 50 în limba maghiară în diferitele instituții și locuri publice, și vom împărți pliante prin care atragem atenția asupra faptului că prin hrănirea animalelor de pe stradă nu facem bine, ci doar rău. Aceste animale sunt de cele mai multe ori bolnave și răspândesc boli periculoase. Dacă cineva iubește animalele, ar trebui să aibă grijă de ele în mod responsabil, să le adopte, să le îngrijească, să le deparaziteze. Cei care doar le hrănesc sunt lași și nu își asumă responsabilitatea” – ne-a declarat Kósa István. Acesta a adăugat că 70% din animalele de pe stradă suferă de diferite boli.

Bolile care pândesc la tot pasul

Proiectul sociologului și al fiicei sale este susținut de mai multe instituții și specialiști. Astfel, pe pliantul campaniei apar informații despre bolile pe care omul le poate lua de la animalele de pe stradă. Echinococcus provoacă vătămarea gravă a ficatului, creierului sau plămânilor, febră, scuipat de sânge, tuse cronică, afecţiuni ale aparatului respirator. Limbricii deteriorează organele interne, iar în cazuri extreme pot duce la orbire. O altă boală periculoasă – toxoplasmosa – provoacă malformaţii ce pot apărea la femeile gravide şi la făt. Bebeluşul poate veni pe lume cu meningită sau hidrocefalie, iar la adulţi şi persoane în vârstă cu sistem imunitar slăbit atacă ficatul. Nu e de neglijat nici Boala Lyme, care duce la dezechilibre ale sistemului nervos, artrită severă, paralizia mâinilor sau chiar moarte.

„Câinii și în general animalele își lasă excrementele în locuri mai puțin aglomerate: parcuri, locuri de joacă pentru copii. Aceste excremente sunt de cele mai multe ori pline de germeni parazitari care ajung ușor în corpul copiilor sau adulților” – spune șeful Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Covasna,  Sikó-Barabási Sándor, despre paraziții care provoacă aceste boli.

Rabia – boala letală

Șeful secției de Boli Contagioase din cadrul Spitalului Județean, Kováts István, scoate în evidență rabia, o boală ce poate fi luată de la animalele bolnave, și care, în cazul netratării, este letală. „În cazul în care cineva este mușcat de un animal trebuie să curețe rana cu apă, dacă nu are dezinfectant și trebuie să se prezinte la urgență” – afirmă medicul. Rabia se răspândeşte prin muşcătura şi zgârietura animalului infectat şi nu poate fi tratată, deci este letală. Anul trecut a fost nevoie de vaccinarea preventivă antirabică a 269 de persoane în judeţul Covasna. În cazul animalelor de companie, un vaccin antirabic administrat anual ne ferește de acest pericol.

Hrănirea animalelor duce la înmulțirea lor

Președintele Asociației „Nez Perce”, cea care administrează adăpostul de câini de la Câmpul Frumos, Horia Kraus, i-a rugat pe cetățeni în mai multe rânduri să nu hrănească animalele de pe stradă. El spune că animalele se obișnuiesc repede cu locul în care primesc de mâncare și se vor întoarce acolo. „Atrag atenția cetățenilor încă o dată să nu dea de mâncare câinilor vagabonzi pentru că aceștia se obișnuiesc să se întoarcă în locurile unde primesc hrană. Dacă pentru unii este o plăcere să hrănească acești câini, pentru alți cetățeni este neplăcut să aibă aceste animale în preajmă” – ne-a declarat Horia Kraus.

Sterilizarea nu înseamnă deparazitare

Deseori se aduce în discuție că sterilizarea câinilor vagabonzi ne-ar curăța orașul de animale. O fi o soluție pe termen lung, însă câinii sterilizați și lăsați în stradă pot fi în continuare focare de infecție. Veterinarii spun că nici animalele cu stăpân nu sunt întotdeauna deparazitate. „Deparazitarea animalelor se face periodic, conform indicațiilor medicului veterinar. Este necesară pentru ca animalele de companie să nu transmită boli periculoase către oameni. Din păcate nu toți stăpânii de câini și pisici vin la cabinete pentru vaccinare și deparazitare. Cred că acești oameni nu sunt conștienți de riscul la care sunt supuși” – spune reprezentantul unui cabinet veterinar. Practic acești proprietari își riscă sănătatea pentru 50 de lei, cam atât costă vaccinarea și deparazitarea unui câine.

Unii nu renunță la hrănit

O bătrână din Sfântu Gheorghe ne-a spus că nu va renunța să hrănească animalele din jurul blocului, deși admite că acestea pot fi bolnave. „De ani de zile duc resturi de mâncare la animalele din jurul blocului. Niciodată nu m-a atacat nicio pisică, niciun câine. Nu înțeleg de ce e lumea împotriva acestui lucru care de fapt ne deosebește de animale. E un gest frumos, și cât pot, voi da de mâncare în continuare acestor animale, indiferent de ce spun alții” – spune bătrâna. Întrebată de ce nu deparazitează aceste animale, ea a spus sec că de fapt nu sunt ale ei și că nu are bani de așa ceva.

Campania de informare, agreată de mămici

Mai multe mame care se aflau ieri în parc au salutat inițiativa civilă și ne-au spus că și ele sunt îngrijorate de eventualele boli pe care cei mici le pot lua. „Copilul ia în mână orice și bagă în gură, așadar riscul de a se îmbolnăvi este mare. Mi-e teamă, normal. Câini vagabonzi sunt peste tot, inclusiv în parc, după ei nu știu cine strânge excrementele, dacă le strânge, așadar da, mi-e teamă. Ideea de informare mi se pare bună, sper să aibă și rezultate” – spune Maria, mama a doi copii. O altă tânără mamă ne-a spus că această campanie de informare ar trebui extinsă și la școli, pentru că elevii mici mai uită să se spele pe mâini, și ea crede că ar trebui implicate și cadrele didactice. „La grădinițe, la școli ar trebui de asemenea derulate astfel de programe pentru ca preșcolarii sau elevii mici să știe și să înțeleagă din timp că nu trebuie să hrănească animalele pe stradă, și să aibă grijă să se spele des pe mâini” – ne-a declarat tânăra.