ULTIMA ORĂ 19 august 2014

MNCR continuă cercetările arheologice în situl Păuleni-Ciuc „Dâmbul Cetăţii”

de Agerpres | 636 vizualizări

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe a efectuat în această vară săpături arheologice în situl de la Păuleni Ciuc-Ciomortan 'Dâmbul Cetăţii', din judeţul Harghita, unde au fost descoperite urme de locuire din epoca cuprului, epoca bronzului şi din perioada dacică.

Arheologul Dan Buzea a declarat marţi că lucrările s-au desfăşurat în sectorul estic al sitului şi au urmărit cercetarea şi documentarea sistemului de fortificaţie al aşezării, urmele de locuire amenajate pe valul de pământ, atribuite epocii bronzului mijlociu, precum şi vestigiile eneolitice de sub valul de pământ, atribuite culturii Ariuşd-Cucuteni. Totodată, din zona sectorului vestic al sitului, care include valul şi şanţurile de apărare, au fost prelevate mostre de sol, în vederea efectuării analizelor de pământ.

În urma acestei campanii, arheologii au ajuns la concluzia că valul de apărare a fost ridicat, după toate probabilităţile, de comunitatea Costişa-Ciomortan.

„Cele mai timpurii complexe ce suprapun valul aparţin grupului Costişa-Ciomortan şi sunt, la rândul lor, suprapuse de complexe Wietenberg. Cu toate că nu există dovezi clare în acest sens, nu se poate exclude posibilitatea ca, după ocuparea sitului de către comunitatea Wietenberg, aceasta să fi reamenajat valul. Cert este, însă, faptul că cele cinci locuinţe Wietenberg cercetate se aflau exclusiv pe panta interioară a valului. (...) În profilele longitudinale ale valului se observă că majoritatea depunerilor de pământ din care acesta este format au forma sinusoidală. Semnificaţia configuraţiei sinusoidale a depunerilor urmărite în profilele longitudinale ale valului, în zona cercetată în anii 2011-2014, poate fi desluşită după ce săpăturile din campaniile viitoare vor ajunge la baza valului”, a declarat arheologul Dan Buzea, care a participat la această cercetare în calitate de postdoctorand al Universităţii 'Lucian Blaga' din Sibiu.

El a subliniat că situl de la Dâmbul Cetăţii reprezintă unul dintre cele mai importante repere în ce priveşte relaţiile dintre comunităţile din Transilvania şi Moldova pe parcursul perioadelor eneolitice şi epocii bronzului mijlociu.

„Această aşezare eneolitică leagă aşezările de tip Ariuşd din sud-estul Transilvaniei de cele cucuteniene din Moldova subcarpatică. (...) În contextul vestigiilor culturii Wietenberg există 'importuri' Monteoru din Muntenia”, a mai spus Dan Buzea.

Primele informaţii despre situl de la Dâmbul Cetăţii datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea. În perioada interbelică, arheologul Al. Ferenczi includea situl în repertoriul cetăţilor dacice din Transilvania, iar în a doua jumătate a secolului al XX-lea arheologul Zoltán Székely a început primele săpături.

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni efectuează cercetări arheologice sistematice în acest sit din anul 1999, iar în urma acestora patrimoniul instituţiei s-a îmbogăţit cu obiecte cu valoare de tezaur, expuse la sediul din Sfântu Gheorghe.

Potrivit specialiştilor, aşezarea de la Păuleni Ciuc prezintă un grad bun de conservare a vestigiilor, o paletă cronologică şi culturală bogată, prin urmare dispune de un potenţial ştiinţific extraordinar de valoros ce ar putea contribui în mod decisiv la o mai bună cunoaştere a preistoriei acestui areal.

Dan Buzea a precizat că în această toamnă va fi organizată o nouă etapă de cercetare în acest sit, urmând să se facă o serie de investigaţii prin mijloace ştiinţifice moderne.

Distribuie articolul:  
|

ULTIMA ORĂ

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.