Un copil în vârstă de trei ani, cu origini covăsnene, suferă de o boală extrem de gravă și pentru a trăi are nevoie de ședințe de implantare cu celule stem

Alexandru Mirică, un copil de doar trei ani și șase luni, nu râde și nu se bucură la gândul că peste câteva zile moșul cel bun cu barba albă va trece pe la el și îi va lăsa daruri sub bradul împodobit. Nu râde pentru că nu poate. Nici măcar să mănânce nu poate, nici să își țină capul sus sau să umble, cu atât mai puțin să zburde și să se joace. O boală necruțătoare, encefalopatie epileptiformă progresivă, îl ține fără vlagă la pat. Doctorii români i-au spus că nu are șanse de supraviețuire, însă părinții au găsit o șansă în străinătate. Doar banii le lipsesc.

Am fi vrut, ca în preajma sărbătorilor, să ne întâmpinăm cititorii cu povești de viață pozitive, așa cum o facem, de altfel, ori de câte ori avem ocazia. Însă acum nu o să facem acest lucru. Nu pentru că nu am putea, ci pentru că nu vrem să ne ascundem după deget, că totul e roz doar fiindcă e final de decembrie. Zilele acestea a ieșit în calea noastră o poveste, poate cea mai tristă poveste de Crăciun. Așa că am decis să o împărtășim cu voi nu pentru a vă răpi din bucurie, ci ca să demonstrăm încă o dată că puterea oamenilor uniți face minuni, mai ales acum, în prag de sărbători.

Povestea dramatică a lui Alexandru

Povestea dramatică a lui Alexandru am găsit-o online, pe site-ul www.salveazaoinima.ro, prin intermediul unor cunoștințe ale mamei băiatului, originară din satul covăsnean Sărămaș, aparținător comunei Barcani.

„Alexandru, copilașul mult dorit de familia Mirică, s-a născut la 38 de săptămâni, prin operație de cezariană. La naștere, totul a decurs normal din punct de vedere medical și bebelușul a fost externat după 4 zile. Acasă, mama a observat ca Alexandru dormea prea mult, nu plângea deloc și se alimenta foarte greu.

A fost văzut de medicul de familie, însă nu i s-a părut ceva suspect. La controlul de o lună, copilul a devenit tot mai moale, iar de la medicul de familie, a ajuns direct la Urgență. În decurs de câteva ore, Alexandru s-a înmuiat total, nu respira eficient, a fost intubat și ventilat mecanic. A fost în comă, aproximativ o lună. Nu s-a descoperit cauza, au bănuit ca ar putea fi și de la naștere – hipoxie. În timp ce era intubat, a început să facă crize epileptice atipice nenumărate, care ulterior s-au rărit foarte mult. Medicii români nu i-au mai dat nicio șansă, spre disperarea părinților.

În final, a fost externat la 4 luni și jumătate, i s-a recomandat tratament antiepileptic, cu oxigen acasă, mămica l-a alimentat o perioadă pe sonda nazo-gastrică. Starea lui nu se îmbunătățea deloc, era fără tonus, nu mișca nimic, ochii nu-i deschidea, iar ulterior când i-a deschis, nu fixa cu privirea (i se duceau ochii în toate părțile). Făcea în continuare crize epileptice atipice. Deși a scăpat de sonda nazo-gastrica, de oxigen și a urmat nenumărate terapii, starea lui nu se îmbunătățea deloc.

În prezent, la vârsta de 3 ani și jumătate, Alexandru nu-și ține capul, nu stă singur în șezut, nu vorbește, se alimentează greu, numai cu mâncare pasata, foarte greu bea lichide, nu are interes pentru jucării, nu râde, nimeni nu știe când îl doare ceva.

Doctorii i-au spus că nu are șanse să supraviețuiască și dacă o să iasă de pe ventilator (cum a fost intubat), nu o să ajungă până la vârsta de 2 ani. Părinții nu au vrut sa accepte nici în ruptul capului acest deznodământ tragic și au început să caute noi soluții, noi clinici care să-i ajute să-și facă bine copilul.

Atunci mămica a descoperit, pe internet, cazurile Anastasiei Șoimu și David Movileanu, copiii născuți cu o boli asemănătoare, care au făcut progrese remarcabile în urma transfuziei cu celule stem și a ședințelor intense de kinetoterapie, la Liv Hospital. Au fost in Istanbul pentru control, iar doctorul le-au spus ca Alexandru este compatibil pentru transplant.”

Aceasta este povestea lui Alexandru, copilul cu Sindrom Ohtahara, prezentată pe site-ul amintit. Joi după-masa am sunat-o pe covăsneanca Lidia Mirică, mama băiețelului grav bolnav și nu numai că ne-a confirmat toate cele prezentate anterior, dar ne-a dat și alte detalii.

„Acum suntem acasă. Ne luptăm puțin cu o febră, că a răcit. Altfel, e așa ca de obicei. Mănâncă foarte greu, doar mâncare pasată. Și lichidele le bea foarte greu, cu siringa. Pentru 100 de mililitri stau o oră și ceva. Greu. Suntem cu terapii.”, a spus aceasta, precizând că și-au pus toate speranțele în clinica din Turcia, unde deja prima ședință a fost achitată prin intermediul donațiilor strânse.

„Am găsit o clinică în Turcia. A mai fost acolo o fetiță înaintea noastră, cu un caz asemănător. (...) Am fost la medic pentru o consultare și ne-a spus că și la el merge acest transplant cu celule stem și am apelat la asociația „Salvează o inimă” și am început să strângem fonduri, pentru că e foarte costisitor. La sfârșitul lunii ianuarie, o să avem prima ședință. Pentru asta aveam nevoie de 10.000 de euro și deja factura e achitată. Următoarea nu știm exact la cât se face, dar avem nevoie să strângem cât mai repede întreaga sumă pentru că dacă ne cheamă în două săptămâni la următoarea ședință, trebuie să avem banii. Deocamdată s-au strâns 15.500 de euro prin această asociație”, ne-a spus Lidia Mirică.

Ce înseamnă sărbătorile de iarnă pentru familia Mirică

Întrebată cum o să fie sărbătorile de Crăciun pentru familia sa, care în prezent locuiește în Brașov, Lidia Mirică ne-a spus:

„Nici nu ne mai gândim la sărbători. Mai mult așteptăm momentul ăsta cu tratamentul lui Alex. Suntem nerăbdători și ne dorim să fie și pentru el bine. Pentru noi e ca și cum nu ar fi sărbători. Mulțumim lui Dumnezeu că am găsit o soluție și încă o șansă pentru el și pentru noi asta e o bucurie. Ne rugăm să fie bine. (...) Mulțumim din suflet tuturor care se gândesc la noi. Le dorim să aibă sărbători pline de lumină, numai bucurii și multă sănătate. Nu-mi vin cuvintele. Nu știu ce aș putea să le transmit oamenilor, dar le mulțumim din suflet pentru orice gest”, a completat, după un suspin greu, Lidia Mirică.

Suma totală de care are nevoie Alex pentru a supraviețui este 43.050 de euro, iar 15.620 de euro dintre aceștia deja au ajuns la familie.

Donații se pot face, pe numele lui Mirică Alexandru prin Asociația „SALVEAZĂ O INIMĂ”:

Cod de înregistrare fiscală:  31015982

Cont (IBAN) bancar:

Cont RON: RO 05 BTRL 0070 1205 W828 70 XX

Cont Euro: RO 28 BTRL EUR CRT 00 W828 7001

CONT USD: RO 68 BTRL USD CRT 00 W828 7001

COD SWIFT: BTRLRO22

COD BIC: BTRL

Banca Transilvania Botoșani

„Vă rugam sa specificați pentru cine faceți donația! Donatorii vor fi notați pe pagina de sponsori”, mai arată site-ul ”Salvează o inimă”.

Spiritul Crăciunului nu este despre satisfacția de a alerga frustrat prin magazine, ci despre bucuria de a fi, chiar și cu puțin, alături de cei aflați în suferință. Fiecare cozonac, friptură, decorațiune și alte bunuri materiale la care renunțăm pot să însemne lumea întreagă pentru semenii noștri încercați de greutăți. Împreună putem să îi redăm viața lui Alexandru!