Sute de oameni au plantat fapte bune la Vâlcele [FOTO]
Asociația Pentru Comunitate şi Covasna Media Group s-au implicat atât cu promovarea, dar şi cu „sapa şi hârleţul” în prima acţiune „Plantăm fapte bune” în judeţul Covasna
Bătrânii spun că sunt câteva lucruri pe care un om trebuie să le facă în viață, iar printre acestea se numără și plantarea unui copac. Sute de voluntari din judeţele Covasna, Braşov sau Sibiu au bifat sâmbătă această „sarcină” când au participat la prima acţiune „Plantăm fapte bune” din judeţul Covasna, la Vâlcele. Printre ei, şi angajați ai ziarului nostru și voluntari ai Asociației Pentru Comunitate.
Sute de oameni dornici de fapte bune
Sâmbătă dimineața în centrul orașului Sfântu Gheorghe a fost mare forfotă. Sute de persoane, de la mici copii până la bătrâni, reprezentanți ai unor instituții și oameni de rând s-au urcat în maşini şi autobuze pentru a pleca la Vâlcele, acolo unde a avut loc acţiunea de împădurire demarată de Asociația pentru dezvoltare comunitară durabilă „Alutus” în cadrul programului național de împăduriri „Plantăm fapte bune”. Voluntarii au plantat mii de puieți pe o suprafață de 3 hectare. Evenimentul a fost unul de succes, atât organizatorii, cât și voluntarii s-au arătat mulțumiți de rezultat, au uitat de oboseală, ploaia de la final și de efortul fizic depus și s-au bucurat de rezultat: un teren unde peste câteva decenii va fi o pădure.
Plantăm fapte bune în toată țara
Proiectul „Plantăm fapte bune” este o inițiativă care se desfășoară deocamdată în nouă județe din România, Covasna fiind unul dintre județele noi, deschise anul acesta. „Ceea ce ne propunem noi este să împădurim terenuri cu probleme. De ce am ales Covasna? Condițiile noastre sunt aceleași pentru toate județele țării: acelea de a găsi un coordonator de județ din comunitate care dorește să facă această inițiativă în județul său. L-am găsit pe colegul Cătălin Lazăr, care a mobilizat foarte bine reprezentanții autorităților, a identificat un teren cu probleme și mai departe am mobilizat noi resursele materiale și voluntarii care au venit cu inimă dragă atât din Covasna, cât și din Sibiu sau Brașov. Obiectivul nostru este să implicăm societatea civilă să rezolve o problemă a comunității prin împădurire. Covasna este unul dintre județele noi și pentru mine este o onoare că se întâmplă acțiunea în acest județ, este un proiect în care au fost implicați români, maghiari și romi deopotrivă. Avem sprijinul persoanelor din localitate care ne ajută cu mâncarea, cu buna dispoziție, lucru care contează, adică fiecare și-a găsit aici un rost, o implicare și o face cu pasiune” – ne-a declarat coordonatoarea programului la nivel național, Liana Buzea, prezentă sâmbătă la Vâlcele.
Zeci de hectare, mii de voluntari
Prin programul „Plantăm fapte bune” şi prin implicarea masivă a societății, inițiatorii și-au propus să tragă un semnal de alarmă asupra tăierilor legale, ilegale, responsabile, sau mai puțin responsabile. „În 2 ani de activitate avem 4.840 de voluntari implicați, 78.700 de puieți plantați pe 21 de hectare de teren cu probleme. În momentul în care tăiem pădurea trebuie să fim conștienți că acest lucru are un impact negativ. Tăierea pădurii ne afectează pe toți de la calitatea apei la calitatea solului sau probleme administrative cum ar fi alunecările de teren. Anul acesta avem planuri pentru 21 ha, 100.000 de puieți, 4.000 voluntari în campaniile de primăvară, vară, și toamnă” – spune Liana Buzea.
Deschiderea oamenilor mai presus de cuvinte
Președintele Asociației „Alutus” și coordonatorul proiectului la nivel de județ Covasna, Cătălin Lazăr, spune că a fost surprins de numărul mare de participanți. „M-a surprins amploarea pe care a luat-o această inițiativă și ne bucurăm că împreună avem un cuvânt de spus în această privință și cred că vorbele sunt de prisos când peste 400 de oameni se adună pentru a face ceva. Ceea ce mă bucură cel mai mult e că atunci când am gândit acest proiect, m-am gândit că și județul Covasna are un cuvânt de spus, și după cum bine vedeți, este foame de așa ceva, această foame trebuie exploatată. Ne bucură că avem foarte mulți studenți între noi, de la Brașov, de la Sibiu, din Sfântu Gheorghe, așadar să nu mai spună nimeni că tânăra generație nu este conștientă și responsabilă” – este de părere coordonatorul județean.
De ce acest teren?
Cătălin Lazăr spune că acțiunea a avut loc pe acest teren în primul rând pentru că este vorba de un teren agricol degradat, iar în al doilea rând pentru că Primăria şi Consiliul Local Vâlcele au pus la dispoziție acest teren și au început demersurile de intabulare a acestuia din regim agricol în regim silvic. Acordul semnat de cele două părți prevede ca aici să nu aibă loc exploatare în următorii 50 de ani. Sâmbătă au fost plantați puieți de gorun, frasin, tei pucios, lemn câinesc, măr și păr. „Proiectul nu este doar că am venit și am plantat, ci prevede și întreținerea timp de 7 ani până când devine masă lemnoasă, așadar acest teren este adoptat simbolic și va fi un copil al nostru. Marea mea dorință este ca asemenea proiecte să nu mai facă parte din excepțional și extraordinar, ci să intre în normalitate. Dacă la început am crezut în acest lucru câteva persoane, acum cred 400” – spune Cătălin Lazăr.
Implicare financiară locală
Comunitatea din județul Covasna s-a implicat și din punct de vedere financiar în acest proiect. Cătălin Lazăr ne-a spus că valoarea totală a proiectului se ridică la 30.000 de lei, din care o treime au venit de la București, restul de la sponsorii locali. „Am demonstrat Bucureștiului că ne descurcăm și fără ajutor de la centru. Am avut sprijinul financiar al Autoliv, Tega, Diószegi ne-a dat pâinea pentru masa de prânz, adică fiecare ne-a ajutat cu ce a putut” – ne-a declarat Cătălin Lazăr.
Șefii deconcentratelor la treabă
La evenimentul de sâmbătă au răspuns prezent reprezentanții mai multor instituții deconcentrate, care au venit să dea o mână de ajutor la plantarea puieților. Șefii Direcției Agricole, ai Inspectoratului Teritorial de Muncă și reprezentanții Direcției Județene de Sport și Tineret sunt doar câteva exemple ale faptului că atunci când vine vorba de o faptă bună, oricine poate pune deoparte sacoul și calculatorul și poate pune mâna pe hârleț.
În Covasna defrișările nu sunt o problemă
La eveniment a fost prezent și prefectul județului Covasna, Dumitru Marinescu, iar Instituţia Prefectului a avut de asemenea o echipă care a luat parte activ la acţiune. Prefectul a declarat că acțiunea este una benefică pentru toată lumea. „În sfârșit e un semnal de mobilizare pentru toți cei se gândesc la sănătatea noastră și a copiilor, la ceea ce înseamnă viitorul nostru. Orice pădure bine îngrijită produce oxigen, care este vital pentru fiecare dintre noi. Am rămas profund surprins de numărul mare de participanți, foarte mulți oameni de la deconcentrate, facultăți și societatea civilă au răspuns prezent la acțiune. Felicit organizatorii pentru inițiativă și pentru locația aleasă” – ne-a declarat prefectul, fost primar al comunei Vâlcele. Acesta a menționat faptul că defrișările ilegale nu sunt o problemă pentru județul Covasna, dar există totuși, și sunt zone unde ar trebui împădurite anumite suprafețe care au fost supuse alunecărilor de teren sau a exploatării neraționale în timp. „La nivel de comuna Vâlcele nu sunt probleme cu defrișările, aici ne confruntăm cu alte probleme, cu furtul de material lemnos din pădure, făcut de cetățeni romi în speță, care afectează consistența pădurii” – spune Dumitru Marinescu.
Acesta e doar începutul
Voluntarii Asociației Pentru Comunitate și angajați ai Observatorului de Covasna s-au implicat intens atât în promovarea acestui eveniment, ci și concret în acțiunea de plantare. „Îl felicit pe Cătălin Lazăr pentru că a făcut față cu succes acestei provocări și mă bucur că am putut participa la această acțiune împreună cu voluntarii APC și cei ai Observatorului de Covasna, cărora le mulțumesc. A fost o experiență mai mult decât plăcută pe care sperăm să o repetăm” – ne-a declarat președintele APC, Daniel Șanta.
Oameni mici, zâmbete mari
Printre voluntarii Asociației Pentru Comunitate s-au numărat și câțiva copii, care de asemenea au vrut să ajute, să contribuie la plantarea de fapte bune. Nici adulții, nici hârlețul greu nu i-a împiedicat în a munci, iar cei mici și-au folosit propriile unelte, grebla și lopățica de plastic. Zâmbetul acestor copii a fost poate mai presus de orice, iar dăruirea și determinarea de care au dat dovadă poate fi luat drept exemplu de toată lumea.