STIREA ZILEI 29 martie 2018

Suicidul în rândul tinerilor covăsneni: prea puține cazuri ca să conteze?

de Iulia Drăghici | 737 vizualizări

Numai anul acesta deja doi tineri covăsneni și-au pus ștreangul de gât; ce ar trebui să facă adulții, potrivit specialiștilor, ca să evite astfel de tragedii  

Zicala „a murit cu zile” este perfect adevărată în cazurile tinerilor care aleg, din pricina problemelor pe care le consideră fără rezolvare, să-și pună capăt vieții. Cu toate că nu vorbim de un fenomen, ci doar de cazuri izolate, suicidul există și în rândul tinerilor covăsneni, la fel cum există și la nivel național. Un psiholog din județul Covasna ne-a spus ce îi determină pe tineri să recurgă la acest gest și ce pot face adulții să preîntâmpine tragediile de acest tip.

Săptămâna trecută, o tânără în vârstă de 17 ani din comuna Sita Buzăului și-a luat propria viață chiar în podul casei unde locuia. Gestul acesteia a lăsat în urmă o familie sfâșiată și o comunitate întreagă șocată, mai ales că fata era cunoscută ca fiind o persoană veselă. Cu o lună înainte, la sfârșitul lunii februarie, un tânăr de 25 de ani a încercat să-și pună capăt zilelor la o stână din satul Fotoș din comuna Ghidfalău la care muncea, dar, din fericire, a fost găsit la timp și salvat. Cu un an înainte presa relata cazul unei tinere de 22 de ani care ajungea la spitalul județean din Sfântu Gheorghe din cauza intoxicației voluntare cu medicamente. Să nu uităm de cazul tânărului covăsnean, în vârstă de 20 de ani, care în ianuarie 2017 a încercat să își ia viața înjunghiindu-se cu un cuțit în abdomen chiar în internatul Școlii de Poliție din Câmpina. Iar acestea sunt cele mai recente exemple care au ajuns în atenția mass-mediei covăsnene.

Este clar totuși că ar fi exagerat să vorbim de un fenomen, ci mai degrabă de cazuri izolate, însă nu ar trebui să ne ascundem în fața definițiilor și să pierdem din vedere faptul că, da, într-adevăr, societatea noastră are probleme și că printre noi sunt tineri, viitorul țării, care suferă atât încât să recurgă la gesturi fatale voite și să moară cu zile.

În urmă cu câțiva ani statisticile naționale arătau că rata sinuciderilor în rândul tinerilor din România este dublă față de media europeană. Și mai tragic este că acest gest este pentru tinerii aflați între 15 și 29 de ani a doua cauză a mortalității, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Aceeași Organizație Mondială a Sănătății arăta că la nivel global actul de sinucidere este unul dintre cauzele majore de deces prematur şi face mai multe victime decât un război sau calamităţile naturale și avertiza că în fiecare an în lume se sinucid un milion de oameni sau că în 2020 numărul sinucigaşilor ar putea să crească la un milion şi jumătate.

Dar ce s-a schimbat în societate după publicarea acestor statistici înfiorătoare? Mai nimic, pentru că exact cum am amintit, tragediile continuă să existe. Iar dacă schimbarea nu vine de la autorități și instituții, fiecare adult are măcar datoria să știe ce trebuie să facă pentru ca tinerii din jurul lor să crească sănătos.

Comunicarea sinceră între adulți și tineri ar putea preveni astfel de tragedii

Tragedia și mai mare este, potrivit psihologului covăsnean Zoor Richard, că în jurul acestor tineri care suferă nu există adulți care să vadă acest lucru.

Copiii probabil nu conștientizează că ar avea probleme și nu se duc să se plângă sau să atragă atenția adulților. Sunt oameni în formare și nu își fac o introspectivă a stărilor interioare și poate nu conștientizează că ei trec printr-o situație problematică. (...) De asta ar fi bine să fie persoane în jurul lor, să vadă din exterior, să urmărească pe parcursul perioadelor mai lungi că se întâmplă ceva cu tânărul acela. Ideal ar fi să avem cu tinerii noștri o relație cât mai deschisă, cât mai mult bazată pe comunicare, pentru ca ei să se deschidă în fața noastră și de asemenea noi să vedem și să îi întrebăm, iar ei să ne răspundă. (...) Nu toți adulții au studii în domeniu și nu toți pot să își dea seama de schimbările de comportament ale unor tineri, dar punând întrebări și dezvoltând o relație bazată pe încredere și comunicare, atunci cel mai probabil tânărul se deschide în fața adultului și îi spune ce îi stă pe suflet. (...) Din păcate sunt și unii părinți care au așteptări foarte mari de la copii, ridică ștacheta foarte sus, copiii nu fac față și încep frustrările școlare. Mai târziu încep și problemele amoroase. Deci sunt fel și fel de motive din cauza cărora un tânăr poate să aibă probleme. Atunci, într-adevăr, tema adultului este să stea de vorbă cu tânărul, să îl urmărească”, a declarat, pentru Observatorul de Covasna, psihologul covăsnean Zoor Richard.

Sunt simptome care ar putea fi detectate de cei din jur?

Întrebat dacă există simptome care ar putea să dea de bănuit adulților că ceva se întâmplă cu copiii lor sau cu tinerii din jur, psihologul ne-a explicat că sunt anumite semne care ar putea fi observate, însă doar pe termen lung și cu foarte mare atenție.

„Nu există o simptomatologie anume pentru persoanele predispuse la suicid. (...) Sunt cazuri și cazuri. În general, există un tip de caracter mai predispus la acest gest, de exemplu persoanele mai depresive, persoanele mai retrase, mai melancolice, dar totuși se poate întâmpla ca și o persoană care duce o viață cât de cât normală totuși să aibă un declic în viața personală sau profesională, amoroasă sau orice domeniu care poate influența viața omului și atunci să se întâmple acest aspect. (...) Totuși, există semne care ar putea să dea de bănuit persoanelor care sunt lângă acești tineri că există o stare sufletească mai aparte. Aici este problema cea mai mare, pentru că din păcate în majoritatea cazurilor de suicid care implică tineri acest anturaj care ar putea să vadă aceste semne lipsește. (...) Tinerii din zilele noastre sunt cam singuri și mă refer la faptul că lipsesc persoanele responsabile, adulții, din jurul lor. Asta este problema, nu că nu am putea să vedem anumite lucruri. Chiar dacă nu este o regulă anume, este important să fie cine să le vadă”, spune Zoor Richard.

Specialistul a subliniat chiar că sunt și anotimpuri sau perioade din an care favorizează aceste tragedii.

„Mai sunt și anotimpuri în care oamenii, dar tinerii în general, sunt predispuși la suicid, cum ar fi chiar primăvara. Cu astenia asta de primăvară oamenii sunt mai depresivi. Mai există și perioada sărbătorilor, când cei singuri sunt mai predispuși spre aceste aspecte. Dar de existat, au existat dintotdeauna, nu de acum”, a mai spus acesta.

„Din păcate, astfel de cazuri se cam întâmplă periodic

Cele mai mari probleme ale tinerilor din ziua de azi, care îi fac chiar să recurgă la gestul final, sunt, potrivit specialistului covăsnean, plecarea părinților la muncă în străinătate și viața online care îi rupe de realitatea cotidiană. Însă, mai spune psihologul, cauzele nu sunt recente, iar soluții erau necesare de mult timp, cu toate că nici acum nu este prea târziu.

„Semne de întrebare trebuie ridicate, dar nu de acum, că s-au întâmplat aceste cazuri, ci încă de acum câțiva ani de când a pornit acest „stil de viață” și mă refer la migrația adulților spre locuri de muncă din străinătate și tinerii rămași nesupravegheați acasă. De atunci ar fi trebuit să se facă în paralel ceva. (...) De asemenea, există problema internetului, a vieții online, a ruperii tinerilor de realitatea cotidiană, de adulți în general. Când au început aceste fenomene ar fi trebuit să ne ridicăm aceste semne de întrebare, dar nu este târziu niciodată. Din păcate, astfel de cazuri (n.red. sinucideri) se cam întâmplă periodic”, a explicat Zoor Richard.

Prea puțini psihologi școlari la numărul prea mare de elevi

Faptul că societatea se implică prea puțin în rezolvarea problemelor care țin de psihicul tinerilor o arată chiar faptul că la nivelul școlilor sunt prea puțin specialiști raportat la numărul de elevi.

„Numărul profesioniștilor angajați, integrați în acest sistem este insuficient, fiindcă un psiholog la 300 – 400 de copii este prea puțin. Fizic, nu are cum să facă față, mai ales în contextul în care copiii cu probleme sunt din ce în ce mai mulți”, a mai spus Zoor Richard.

 Mai mult, potrivit reprezentanților Direcției de Sănătate Publică a județului Covasna, problematica suicidului în rândul tinerilor covăsneni nu este una care s-a manifestat la nivel de fenomen, ci doar în cazuri izolate, motiv pentru care nu există și nu au existat programe de prevenire.

În acest context, un comentariu pe site-ul Covasna Media la știrea despre cazul tinerei din Sita Buzăului care și-a pus capăt zilelor rezumă exact încheierea care se cuvine acestui articol:  „O veste tristă. Un copil de 17 ani să-și pună capăt zilelor. Indiferent în ce mod și oricare ar fi fost motivele, ar trebui să ne dea de gândit. Orice problemă ar fi avut, trebuia să existe o soluție...o altă soluție! Cu regret privim acum, dar este prea târziu pentru ea. Asta ar trebui să ne dea de gândit tuturor!!! Să privim mai mult în ochii celor din jurul nostru spre a pătrunde mai adânc în sufletele lor”.

Distribuie articolul:  
|

STIREA ZILEI

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.