Aproape 3% dintre elevii din județ sunt scutiți la orele de educație fizică; „Majoritatea nu sunt bolnavi”, spun reprezentanții IȘJ Covasna

Datele Inspectoratului Școlar Județean Covasna arată că anul acesta peste 700 elevi covăsneni, adică aproape 3% din totalul populației școlare, au scutire medicală pentru orele de educație fizică. Numărul este în ușoară creștere față de anul trecut, dar, spun reprezentanții IȘJ, nu toate aceste acte reflectă realitatea, iar elevii sănătoși fug, ajutați de sistem, de orele de educație fizică. De multe ori, nu afecțiunile medicale, ci comoditatea elevilor și a părinților acestora sau severitatea profesorilor sunt printre cauzele care întrețin de ani buni acest fenomen.   

„De obicei suntem sub media pe țară în ceea ce privește scutiții la educație fizică. Dar eu consider că și 1% e mult dacă ne gândim la sănătatea populației școlare. Sunt și județe unde scutiții sunt 7% din populația școlară. Orice număr este mare dacă ne gândim la sănătatea populației școlare și dacă ne gândim la faptul că nu se mișcă destul copiii”, a declarat inspectorul școlar de educație fizică, Farkas Csaba István.

Cum arată statisticile oficiale

În evidențele IȘJ Covasna, în anul școlar 2017 – 2018, 704 elevi figurează ca fiind scutiți de orele de sport, ceea ce înseamnă 2,76% din totalul populației școlare.

Dintre aceștia, cei mai mulți, adică 560, sunt din mediul urban, iar restul de 144 din mediul rural. Fetele de oraș par să fie cele care apelează cel mai des la scutirile medicale pentru orele de sport. 336 dintre elevii din mediul urban sunt fete, în vreme ce numărul băieților scutiți se ridică la 224. Și în mediul rural tot numărul fetelor scutite este mai mare, statistica fiind de 75 la 69.

În comparație cu anii școlari precedenți situația arată fluctuații mici: în 2015 – 2016 scutiți au fost 772 de elevi (2,94% din populația școlară), iar în 2016 – 2017 în această situație s-au găsit 672 de elevi covăsneni (2,57%).

Defalcat pe cicluri de învățământ, clasele 0 – IV prezintă 120 de elevi scutiți, 1,08%, dintre care 71 din mediul urban (37 fete, 34 băieți) și din 49 mediul rural (29 fete și 20 băieți).

La clasele V – VIII sunt scutiți în total 228 de elevi, 3% din populația școlară de gimnaziu, dintre care 133 din mediul urban (66 fete, 67 băieți), iar din rural – 95 (46 fete, 49 băieți).

În ciclul liceal există 275 de scutiți, ceea ce înseamnă 6% din populația școlară de nivel liceal, toți din mediul urban (182 fete și 93 băieți).

Și la clasele profesionale sunt scutiți 81 de elevi, dintre care 51 fete și 30 de băieți.

„Majoritatea nu sunt bolnavi. Asta nu înseamnă că nu sunt și copii bolnavi. Dar de obicei cei care sunt bolnavi vor să vină la educație fizică”, a declarat inspectorul de educație fizică. Acesta a subliniat că a întâlnit și cazuri în care întrebați de ce nu participă la orele de sport, elevii i-au răspuns că au dureri fizice, în vreme ce pe scutirile lor scria „miopie”.

Cauzele fenomenului

Și totuși, deși se știe că sportul aduce doar beneficii organismului, de ce recurg elevii, susținuți de părinții lor și de cadrele medicale, la această practică atât de nesănătoasă fizic și social? Motivele sunt multiple și vinovați sunt de toate părțile. Sistemul, în general, este vinovat pentru că nu pune la dispoziția celor implicați echipamentele sportive necesare și infrastructura de bază. Mai mult, însăși existența adeverinței este o cauză care duce la această practică. Să nu scoatem din calcul chiar comoditatea din partea elevilor și a părinților acestora, care este o altă cauză care duce la această fugă de la orele de educație fizică. Nu în ultimul rând, profesorii mult prea severi, fără tact pedagogic și care nu știu să demonstreze beneficiile disciplinei pe care o predau contribuie la perpetuarea acestui sistem atât de nesănătos.

„Există și o comoditate din partea elevilor. Bineînțeles, această comoditate este acceptată și de părinți și atunci își scot aceste adeverințe. În cele mai multe cazuri, credem că adeverințele sunt justificate. De fiecare dată am spus că noi nu facem afirmații contra medicilor de familie pentru că ei își știu datoria, dar știm și cazuri în care din comoditate elevii nu participă la orele de educație fizică. Au fost și cazuri în care poate profesorul de sport a fost prea sever și copii au preferat să scoată adeverință decât să ia doar note de 5 și 6. (...) Cum la română și matematică sau alte discipline copilul trebuie să aibă o motivație, la fel trebuie să aibă și la sport. Și dacă peste tot are doar note de 9 și 10, iar la sport, că e mai grăsuț și nu poate să alerge suta de metri în nu știu câte secunde, nu iese din 5 și 4, atunci e clar să va căuta alte soluții să i se calculeze media și fără”, a declarat inspectorul școlar general al județului Covasna, Kiss Imre.

Inspectorul de educație fizică, Farkas Csaba István a explicat și că evaluarea la educația fizică a elevilor se face prea puțin după standardele actuale, ale anului 2018, ci mai degrabă după cele stabilite din anii 70, când abilitățile fizice ale elevilor erau altele.

„La educație fizică, pe vremuri era un sistem național de evaluare a elevilor la educație fizică și normele au fost stabilite pe baza potențialului bio-motric al populației școlare din anul 1978 sau când a fost asta. Dacă s-ar aplica, și există aceste bareme și astăzi, probabil cam 80% dintre copii ar rămâne repetenți la educație fizică pentru că nivelul, potențialul bio-motric al populației școlare nu mai e același ca în anul 1978. (...) Ar trebui, și eu așa recomand întotdeauna la orice consfătuire, ca profesorii să facă o testare a fiecărei clase și în funcție de potențialul bio-motric al fiecărei clase să stabilească niște norme care pot fi atinse se aproape fiecare copil al clasei respective. (...) Profesorul este obligat să ia în considerare progresul individual”, a mai spus inspectorul de sport.

Potrivit reprezentanților IȘJ, nici la capitolul echipamente sportive nu stau prea bine școlile, având în vedere că ultima finanțare din partea statului a fost de cel puțin 10 ani.

„Lipsește cu desăvârșire echipamentul pentru ciclul primar. Am văzut ore când au mingi de baschet, dar când se rostogolește o astfel de minge spre copilul de clasa a 0 și îl lovește în nas, normal că își va lua scutire a doua zi pentru că s-a lovit la nas”, a mai explicat Farkas.

Cu toate că majoritatea elevilor scutiți nu fac nici un fel de activitate fizică, deși chiar și cei cu adevărat bolnavi ar trebui să fac sport, sunt și elevi care, deși scutiți la școală, fac sport în activitățile extra-curriculare de la Cluburile elevilor. Aici nu sunt presați de note sau de vreo programă școlară și pot să aleagă activitățile preferate.   

„Cred că sunt mai multe motive pentru care elevii și părinții recurg la astfel de practici. În primul rând, să nu își strice media generală considerându-se un copil fără calități sportive. Apoi, ar putea fi comoditatea, iar aici intră și vina părinților pentru că le îndeplinesc orice dorință copiilor. Un motiv ar putea fi și lipsa de atractivitate a orelor de sport și lipsa lucrului diferențiat. Mai mult, copiilor le place acum mai degrabă sportul pe tabletă și telefon. Pot să spun cu mândrie că la noi la club vin tot mai mulți copii, chiar și cei care au adeverințe medicale la orele de sport. La Clubul Copiilor își găsesc activități diferențiate pentru că lucrăm cu toți copiii, cu și fără calități motrice. Noi mergem pe progres, pe dezvoltare generală. Suntem învățământ non-formal de stat, iar scopul nostru este atingerea totală a laturilor educației non-formale, în domeniile: tehnico-științific, cultural-artistic și sportiv-turistic. Putem spune că îi pregătim pentru viață. În plus, nu dăm note și îi ducem și la concursuri, în toate domeniile”, ne-a spus profesoara Clubului Elevilor din Întorsura Buzăului, Florentina Floroian.

Participarea la orele de sport, condiționată de avizul medical

Faptul că adeverințele, cu aviz negativ sau pozitiv, sunt obligatorii pentru prezența elevilor la orele de sport este o altă problemă a sistemului. Elevii care nu aduc acest document de la medicul de familie nu pot fi primiți la orele de sport, o spun regulamentele Ministerului Educației și riscă să rămână repetenți.

„Participarea elevilor la orele de educație fizică este condiționată de un aviz medical. În multe școli ne confruntăm cu problema elevilor care nu au acest aviz medical de la medicul de familie. Ori nu se duc, ori medicul de familie le cere bani. Iar dacă sunt familii cu 5,6 copii, cam foarte puțini aduc adeverințe. Mai sunt și situații în care profesorii de educație fizică se deplasează în timpul orelor cu elevii la cabinetul medical și medicul examinează copii și pune ștampila pe un tabel comun – cu aviz medical de educație fizică sau ca scutit”, a spus inspectorul de Educație Fizică și Sport, care a subliniat că elevii care nu aduc astfel de adeverințe riscă să rămână chiar și repetenți pentru că nu pot fi examinați pentru note în cadrul orelor de educație fizică.

La sport se dobândesc alte abilități față de cursurile obișnuite

Sigur că pe lângă elevii covăsneni care aleg să fugă de responsabilități când vine vorba de ora de sport, mai sunt și ceilalți, de peste 97%, care participă la cursuri și învață că educația fizică îi ajută să dobândească o mulțime de abilități pe care altfel nu le-ar putea afla.

 „Consider că sunt foarte importante orele de sport în școală, chiar de la vârsta preșcolară, pentru că se educă nevoia de mișcare zilnică și preocuparea pentru un stil de viață sănătos prin joc. Exceptând situațiile în care  copilul primește o adeverință medicală în urma unui control medical serios, prin care i se recomandă să nu facă efort fizic susținut pentru o perioadă de timp, nu sunt de acord cu aceste adeverințe medicale folosite ca să fie evitate probele sportive din cauza rezultatelor nesatisfăcătoare sau alte motive. Educația fizică este esențială și apoi fiecare copil, prin exercițiu, ajunge să aibă anumite competențe”, ne-a spus mămica unui preșcolar covăsnean, Andreea Filofi.

„Nu sunt de acord cu folosirea scutirilor de la medic dacă nu ai o afecțiune medicală.  Ora de sport este una destul de importantă în dezvoltarea noastră. Mai mult, ora de sport este un prilej pentru a ne relaxa și de a ne „recrea” într-un oarecare mod. Dezvoltăm abilitați pe care nu avem ocazia să le punem în aplicare în cadrul celorlalte ore. Cu toate astea, atunci când elevul nu se simte bine pentru a fi activ la ora de sport, profesorul înțelege asta și suntem lăsați să participam la oră chiar și inactivi. La noi în clasă nu există astfel de cazuri și la fiecare ora de sport majoritatea elevilor sunt activi și dornici de mișcare”, ne-a spus și președintele Consiliului Elevilor de la Liceul Teoretic „Mircea Eliade” din Întorsura Buzăului, Iulia Maria Bobeș.

În definitiv, problema majoră și care se răsfrânge tot mai mult asupra tinerilor este faptul că se conștientizează prea puțin beneficiile pe care le au activitățile fizice în viața oamenilor și cât de nocivă este asupra organismului lipsa acestora. Sedentarismul sau obezitatea sunt câteva din marile probleme care afectează populația tânără și care contribuie la creșterea morbidității la vârste tot mai mici. Iar dacă educația fizică nu devine un obicei încă din anii de școală, atunci, pe parcurs, deși nu este imposibil, este tot mai greu să se întâmple acest lucru.  

„În unele țări nu există scutire medicală la educație fizică. Există indicație a medicului ce să facă la orele de educație fizică. Bineînțeles, acest lucru ar presupune și o dezvoltare a infrastructurii, întrucât ceea ce există nu prea ne-ar permite acest lucru, mai ales dacă un profesor ar trebui să se împartă în 3, 4 locuri. Dar cam asta ar fi ideal, ca la orele de educație fizică fiecare copil să facă ce recomandă medicul și să fie supravegheat”, încheie inspectorul de sport, Farkas Csaba István.