În câțiva ani, cartierul romilor din Sfântu Gheorghe nu va mai fi la fel, spun deopotrivă autoritățile locale și liderii acestei comunități

La nivelul municipiului Sfântu Gheorghe s-a format un grup de acțiune locală, care pregătește o strategie de transformare completă a cartierului Őrkő, au declarat reprezentanții autorităților locale sâmbătă, 14 octombrie, la conferința internațională din cadrul Festivalului romilor, Manus. Se preconizează că în aproximativ patru ani, una dintre cele mai stigmatizate comunități va avea în reședința județului Covasna toate utilitățile, de la apă curentă, canalizare, electricitate și până la gaz, respectiv o nouă șansă de integrare. Cu scopul de a demonstra că nu sunt doar vorbe în vânt, organizatorii conferinței au avut invitați un grup de romi din Ungaria, modele de succes, dintr-o comunitate care a trecut printr-un proces asemănător cu cel care se pregătește pentru Őrkő.

Festivalul romilor din cartierul Őrkő, Manus, a ajuns în acest sfârșit de săptămână la cea de-a doua ediție. În cadrul evenimentului, sâmbătă a fost avut loc, în sala de ședințe a Consiliului Județean, în premieră, o conferință de tip masă rotundă în care s-a discutat deschis situația romilor din Őrkő. La activitate au participat reprezentanți ai societății civile, atât din partea romilor, cât și de la diverse organizații (Crucea Roșie și Caritas), respectiv reprezentanți ai autorităților locale, în frunte cu viceprimarul municipiului Sfântu Gheorghe, Tóth-Birtan Csaba.

Printre invitați s-a numărat și o delegație a romilor venită din Ungaria, care datorită procesului de integrare început în urmă cu 30 de ani, astăzi trăiesc în demnitate. Aceștia au explicat în luările de cuvânt că deși procesul de transformare a comunității lor nu a fost deloc ușor, în definitiv efortul a meritat.

Ideea unei schimbări radicale în ceea ce privește cartierul Őrkő nu este o noutate, ea fiind reiterată și de primarul Antal Árpád în ultimii ani. Totuși, prezența grupului din Ungaria, care deja a trecut prin această transformare, pare că a adus un suflu nou dezideratului de integrare.  

„S-a format un grup de acțiune locală cu specialiști în mai multe domenii, printre care și social, educațional, al ocupării forței de muncă și sanitar, care trebuie să elaboreze o strategie de dezvoltare a zonei Őrkő. După ce avem această strategie, vom depune un proiect pentru obținerea de fonduri europene pentru realizarea acesteia, care cuprinde inclusiv infrastructură, locuințe sociale și de serviciu. Primăria și Consiliul Local Sfântu Gheorghe realizează în prezent un Plan Urbanistic Zonal pentru Őrkő, unde se va stabili pe unde o să treacă drumurile. După ce se face acest lucru, pe terenurile care aparțin Primăriei se vor putea  concesiona terenuri pentru locuințele care vor putea fi salvate, iar fiindcă acestea nu au autorizații de construcție, vor trebui legiferate. O să fie și locuințe, sau mai bine-zis cocioabe, care sunt pe locuri unde va fi drum, iar acestea se vor demola. În locul acestora va trebui să se construiască locuințe sociale sau de serviciu, fie în zona Őrkő, fie în alte părți, care să preia această parte a populației care va rămâne fără casă”, ne-a declarat viceprimarul municipiului Sfântu Gheorghe, Tóth-Birtan Csaba, în legătură cu planurile autorităților locale.  

Conferința, un pod între comunitatea Őrkő și orașul Sfântu Gheorghe

Conferința care a cuprins discuțiile deschise, la masa rotundă, a fost organizată în premieră la Sfântu Gheorghe, cu scopul de a crea legături între cele două „lumi”.

„Mă bucur că am început să discutăm despre viața și problemele sociale ale comunității Őrkő și am început să mergem cât mai adânc în problematică. Acum lucrăm la o strategie infrastructurală. În doi, trei ani o să fie o schimbare foarte mare în viața comunității. De fapt, azi am discutat amănuntele mici ale acestui proiect foarte mare. Avem invitați din Ungaria, care acum 30 de ani au fost într-o transformare de acest gen. (...) Ne dorim astfel să fabricăm un pod între comunitatea Őrkő și orașul Sfântu Gheorghe, care să se bazeze pe o conversație normală, pe legături și pe găsirea de soluții pentru a reorganiza infrastructura din acest cartier, care este extrem de importantă în momentul de față”, ne-a declarat sâmbătă coordonatorul conferinței, secretatul Asociației Amenkha, Zsolt Lovas Fekete, care ne-a mai precizat că deși urmează un drum lung, crede într-adevăr că proiectul de transformare a cartierului Őrkő va deveni realitate. „Da, eu cred. Trebuie să cred în acest lucru, pentru că de asta m-am implicat, să îi ajut pe acești oameni social și cultural”.

Comunitatea din Őrkő își dorește schimbarea?

Întrebați dacă această comunitate, de aproape 3.000 de persoane, este pregătită și își dorește o astfel de schimbare radicală, reprezentanții romilor au recunoscut că sunt mai multe tabere, însă, fiind o modificare înspre mai bine, ea trebuie acceptată de toată lumea.

„Vrem ca familiile, copiii, toți oamenii care trăiesc acolo și care doresc această schimbare, să rămână acolo, să lucreze și să se deschidă spre societate să ajungă într-o comunitate normală, frumoasă și colorată, unde să fie acceptați și unde pot să-și păstreze cultura. Iar cine nu dorește această schimbare, dacă va pleca în alte comunități sau în alte zone, să plece totuși tratați ca oameni normali, să nu fie diferențe că sunt țigani, români sau maghiari. (...) Momentan această comunitate este în mare haos, atât mental, cât și fizic. Cred totuși că foarte mulți își doresc să fie tratați ca oamenii, adică să aibă posibilitatea să meargă la WC, să aibă curent, apă și așa mai departe”, ne-a spus Zsolt Lovas Fekete.

„Am făcut și noi ședințe și le-am spus că o să aibă case noi, cu apă și curent, baie, bucătărie, tot ce le trebuie. Cei mai bătrâni nu prea cred că se poate, dar cei tineri sunt de acord. (...)Eu cred că dacă ne ajută Dumnezeu să câștigăm proiectul, ca să avem băi, apă curentă, o să fim foarte fericiți”, ne-a spus Ruzsa Pál, președintele romilor din Őrkő, respectiv al Asociației Amenkha.

„Și noi suntem oameni ca toți oamenii; și noi vrem să ne purtăm așa ca alții”

Condiții de trai la fel ca toată lumea, locuri de muncă și să fie tratați ca ființe umane – acestea sunt principalele solicitări pe care comunitatea romă din Sfântu Gheorghe le are de la autorități, dar nu numai, ne-a mai spus președintele romilor din Őrkő.  

„Este a doua ediție a festivalului Manus și mă bucur foarte mult că se continuă. Eu cred că e foarte bine și îi ajută pe țiganii de la Őrkő să se deschidă. Și noi suntem oameni ca toți oamenii; și noi vrem să ne purtăm așa ca alții. (...)”, ne-a mai spus Ruzsa Pál, competând: „Ne-am dori să existe și locuri de muncă pentru țigani și fiecare să poată să pună pâine pe masă. Asta vrem cel mai mult de la autorități. Oamenii noștri vor să lucreze și să fie plătiți”.

Schimbarea nu vine fără sacrificii

Într-o discuție cu unul dintre membrii delegației din Ungaria, am aflat că în urmă cu 30 de ani, când s-a început acolo procesul de integrare a romilor, lucrurile nu au fost nici pe departe simple, cum de altfel, nu va fi nici în cazul Őrkő.

Când un bărbat masiv cât un urs, cu o  cicatrice care îi acoperă un sfert de față, povestește nu doar cu lacrimi în ochi, ci izbucnind în plâns de-a dreptul, despre procesul de integrare prin care a trecut de când a fost copil de-o șchioapă, dovedește că situația întreagă e mai complicată decât pare. Același bărbat ne-a spus însă că acum trăiește bine, într-o casă a lui, având o meserie apreciată, de bucătar.

„În urmă cu 30 de ani în Ungaria a început un proces de integrare a romilor, ceea ce se încearcă acum și în România. Eu am trăit tot procesul. Eram copil. Cu buldozerele ne-au distrus casa. În schimb, am primit o altă locuință socială, pe care am plătit-o în rate, încet, încet. În 10 ani, dacă erai serios, îți cumpărai casa. Părinții mei au două clase, nu știu să scrie și citească, dar eu am luat Bacalaureatul și am terminat 12 clase și am calificare de bucătar”, ne-a spus bărbatul născut lângă orașul Miskolc din Ungaria, subliniind, printre lacrimi, că nicio secundă nu a fost ușor și că discriminarea pe care a trăit-o în timpul școlii l-a marcat pe viață.

„Mie, personal, îmi place foarte mult să îi văd și să îi aud pe acești oameni cu povești adevărate de succes, exemple vii. Chiar se poate și cred că depinde de noi, de atitudinea noastră. Chiar dacă drumul e lung și dureros, astăzi am avut în fața noastră exemple foarte, foarte bune. Cred că ar trebui să scoatem în evidență mai degrabă exemplele bune, nu pe cele rele, adică să arătăm că într-adevăr se poate. Îl felicit pe Zsolt că a organizat această conferință. Din partea noastră, respectiv a voluntarilor Crucea Roșie, au tot sprijinul de care au nevoie”, ne-a declarat și coordonatoarea voluntarilor din cadrul organizației Crucea Roșie Covasna, Zsófia-Szende Opra.

Legislația din România pune bețe în roate

Potrivit viceprimarului Tóth-Birtan Csaba, prezentarea exemplelor de succes din alte țări este binevenită, însă trebuie ținut cont și de multitudinea diferențelor legislative dintre state. „E foarte bine să vedem, bineînțeles, cu luarea în considerare a diferențelor legislative dintre cele două țări, dar putem să învățăm de la dânșii și putem să ne organizăm astfel încât cu elaborarea acestei strategii, care urmează să fie pusă la punct la Sfântu Gheorghe, să luăm în considerare aceste exemple de succes. (...) Și la ei pregătirea școlară este precară, dar au învățat meserii, au învățat câteodată în forme de învățământ alternative, deci nu la școală, ci făcând practică sub conducerea unităților administrativ teritoriale. Acolo, majoritatea se ocupă de agricultură și au învățat cum să se gospodărească. Cresc pui, porci, plante, deci au fost învățați cum să-și asigure subzistența din munca lor. Spre deosebire de aici, unde primăriile nu au terenuri agricole pe care să le pună la dispoziția oamenilor, în Ungaria li s-au dat terenuri pentru acest așa ceva”, a explicat viceprimarul.

Deocamdată rămân discuțiile

Deși interesante și binevenite, discuțiile din cadrul conferinței internaționale ar putea rămâne fără ecou, dacă nu se concretizează în proiecte și propuneri scrise.

„Deocamdată încă suntem la nivelul de vorbe. Nu am ajuns la o concluzie sau la un contract scris, ceva, dar eu sper că dacă nu azi, în perioada următoare o să punem ceva pe hârtie. În viitorul apropiat o să avem ceva concret”, ne-a asigurat Zsolt Lovas Fekete.

Ca detalii organizatorice, la conferință nu au fost mai mult de 15 persoane, ceea ce ne face să catalogăm întâlnirea drept prea restrânsă, raportat la importanța subiectului, cu toate că accesul a fost liber tuturor celor interesați. Mai mult, traducerea din maghiară în română a lipsit cu desăvârșire, deși problema romilor din Sfântu Gheorghe privește toate etniile conlocuitoare. În afară de aceste aspecte, conferința marchează o intenție demnă de apreciat, care merită urmărită în continuare, spre binele întregului oraș.

Evenimentul MANUS - Conferință și masă rotundă despre situația romilor de la Őrkő a fost organizat de către Asociația Amenkha, Asociația Speed Help, Asociația Lármafa și de Grupul de Acțiune Locală, și a fost susținut de Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe, de Consiliul Județean Covasna și de contesa Kálnoky Anna.