Un studiu realizat din date de la Ministerul Sănătății arată că, față de alte zone, în județul Covasna nu se prea cere șpagă 

Medicii sau asistentele din județul Covasna nu cer șpagă la fel de mult cum se întâmplă în alte zone din țară. Aceasta ar fi concluzia unui studiu realizat cu date din cadrul Mecanismului de Feedback al Ministerului Sănătății din perioada ianuarie - iulie 2019. Creșterile salariale, dar și educația contribuie la statistica pozitivă, spun unii manageri ai spitalelor din județ. 

Anti-Bribery Synergy a publicat un studiu pe tema monitorizării performanțelor operaționale în domeniul prevenirii și combaterii mitei în spitalele din România, se arată pe site-ul https://anti-bribery.org. 

Raportul a fost realizat prin tehnici de regrupare și centralizare a datelor obținute prin intermediul Mecanismului de Feedback al Ministerului Sănătății, instrumentul de monitorizare a calității serviciilor în spitalele din țară.

Rezultatele studiului sunt urmare a prelucrării răspunsurilor la întrebarea „VI S-AU SOLICITAT BANI SAU ATENȚII DE CĂTRE MEDICI SAU ASISTENTE?”, adresată în cadrul Mecanismului amintit, pentru fiecare lună calendaristică, în intervalul ianuarie - iulie 2019.

Peste 350 de spitale publice din România au fost cuprinse în studiu. 

Pe primul loc în clasament se află Spitalul Universitar de Urgență din București, cu 153 de răspunsuri afirmative la întrebarea specificată anterior, urmat în top 5 de Spitalul Județean de Urgență Brăila (147), Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Ioan” din București (98), Spitalul Clinic Filantropia (95) și Institutul de Boli Infecțioase „Matei Balș” din capitală (91). 

Covasna, la coada clasamentului 

De cealaltă parte a topului, adică la categoria de spitale cu zero răspunsuri afirmative, adică unde se presupune că medicii nu au cerut niciodată bani și bunuri pacienților, se găsesc 127 de spitale din țară. Două dintre acestea sunt din județul Covasna: Spitalul de Cardiologie „Dr. Benedek Géza”, respectiv Spitalul orășenesc din Baraolt. 

În același timp, în ceea ce privește situația la nivel de județ, în clasament sunt cuprinse și Spitalul Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf” din Sfântu Gheorghe, cu 9 răspunsuri afirmative înregistrate, dar și Spitalul din Târgu Secuiesc, unde se înregistrează 5 răspunsuri în chestionarele anonime care arată că pacienților li s-au cerut bani sau bunuri în schimbul serviciilor medicale.  

Totuși, este de luat în calcul faptul că numărul total al respondenților se ridică undeva la 30.000 de persoane la nivel național, în condițiile în care spitalele în discuție au în total pacienți de ordinul milioanelor, ceea ce îl face oarecum irelevant din punct de vedere sociologic. Dar asta nu ar trebui să însemne că nu există o problemă. 

Atențiile către medici și asistenți, un subiect complicat 

Managerul Spitalului „Dr. Fogolyán Kristóf” din Sfântu Gheorghe, András-Nagy Róbert, spune că subiectul este pe cât de sensibil, pe atât de complicat pentru că are multe aspecte, care privesc atât personalul medical, dar și pacienții. 

Acesta a subliniat și că luarea, dar și darea de mită sunt fapte penale și a precizat faptul că deși nu există campanii anti-mită derulate în spital, tot personalul știe că politica instituției este de a nu agrea astfel de practici.

„Exclud faptul că cineva din cadrul spitalului ar fi cerut avantaje ca să își facă treaba. (...) Chestiunea aceasta are și o latură subiectivă. Eu nu am informații că în spital la noi s-ar fi solicitat bani sau bunuri. (...) Salariile medicilor și personalului medical sunt suficient de mari ca să înlăture aceste situații. Nici pacienții nu trebuie să se gândească că este o obligație acordarea acestor atenții. Încă o dată subliniez că eu consider că problematica are și o latură subiectivă”, a declarat marți, pentru Observatorul de Covasna, managerul Spitalului Județean, András-Nagy Róbert. 

Acesta a punctat și că pacienții ar trebui să se gândească la faptul că atunci când oferă astfel de atenții îi pun de fapt pe medici și asistenții profesioniști în situații cu adevărat ingrate. 

 „Orice ban cerșit de la un amărât vine însoțit de suferința celui care i-a muncit” 

Spitalul de Cardiologie „Dr. Benedek Géza” are, se pare, lucrurile puse la punct din acest punct de vedere pentru că niciun pacient chestionat nu a declarat că a primit solicitări de mită sau atenții de la medici sau asistenți. 

„Mă bucur de acest lucru, pentru că asta dovedește faptul că medicii și toți angajații noștri sunt profesioniști, oameni simpli, cu sufletul curat, care vor să își facă treaba cât mai bine. De fiecare dată când se ivește subiectul eu spun că orice ban cerșit de la un amărât vine însoțit de toată suferința celui care i-a muncit. Toți colegii au fost în asentimentul meu. (...) Am mai spus tuturor celor care lucrează în spital să se gândească la faptul că la ușă ar putea fi chiar părintele lor și să se poarte în consecință. (...) În Covasna, oamenii au alte idealuri, altă educație, alt mod de a cheltui banii, pentru că fiecare știe cât de greu se obțin”, a declarat marți, pentru Observatorul de Covasna, managerul Spitalului de Cardiologie, Monica Sporea. 

Pe de altă parte, aici s-a implementat un sistem de donații în bani pentru acei pacienți care simt nevoia să ofere ceva. Fondurile astfel strânse sunt cheltuite în mod transparent pe aparaturi, dar și electronice, electrocasnice și mobilier pentru dotarea camerelor pacienților. 

Totodată, în vară s-a operaționalizat sistemul de programări online, care să limiteze cât mai mult contactul cu personalul. Potrivit managerului spitalului, a durat puțin până sistemul a fost reglat astfel încât să funcționeze la parametri normali, pentru că au fost zile cu sute de accesări, care blocau programul, dar în puțin peste două luni mai mult de 50.000 de persoane au reușit să se programeze online pentru următoarea sesiune de tratament la Spitalul de Cardiologie Covasna. 

„Nu cred că se mai așteaptă sume de bani. (...)  Salariile sunt mai mari, avem medici mai mulți, pe fiecare secție e timp mai generos pentru pacienți, avem în derulare o licitație pentru achiziționarea de noi aparaturi de calitate deosebită. (...) După două luni de negocieri am reușit să obținem un contract cu Casa de Asigurări la nivelul pe care îl meritam, adică mult mai mare decât am avut până acum. Aproape s-a dublat suma. Deci acum trebuie să oferim și noi pacienților ceea ce trebuie să primească”, a mai spus Monica Sporea. 

Anti-Bribery Synergy este organism de certificare acreditat internaţional şi cu operaţiuni la nivel global specializat în audit, evaluare şi certificare a sistemelor de management anti-mită, bazate pe standardul internaţional ISO 37001. Analiza publicată recent face parte dintr-un proiect al Ministerului Sănătăţii, care a avut drept scop monitorizarea performanţelor operaţionale în domeniul combaterii mitei în spitalele din România. 

Pentru studiu s-a utilizat un instrument de monitorizare cu privire la calitatea serviciilor a 352 spitale publice din România și care este reprezentat de un chestionar aplicat prin SMS sau Web ce cuprinde un set de 10 întrebări. Acestea sunt: Cât de mulțumit sunteți de serviciile medicale oferite de spital? Cât de mulțumit sunteți de activitatea și implicarea medicului? Cât de mulțumit sunteți de curățenia din spital? A fost nevoie să cumpărați medicamente sau alte materiale sanitare? Cât de mulțumit sunteți de activitatea și implicarea asistentelor medicale? Ați primit explicații clare cu privire la diagnostic și tratament? Ați recomanda unei persoane apropiate să se trateze la acest spital? Starea dumneavoastră de sănătate este mai bună după externare? Vi s-au solicitat bani sau atenții de către medici sau asistente? Doriți să raportați responsabilului anticorupție al Ministerului Sănătății faptul că vi s-au solicitat bani sau atenții?

Mai mult decât un semnal, dacă mai era nevoie, că astfel de practici sunt întâlnite și unde sunt zonele cu cele mai mari probleme, acest studiu nu prea poate să ofere. De asemenea, e greu de spus dacă numărul de respondenți este suficient pentru a trage niște concluzii corecte. Trebuie spus și că persoanele în vârstă, care sunt mai des utilizatoare ale serviciilor medicale și, deci mai expuse fenomenului au acces mai greu la internet, pentru a completa chestionarul Ministerului Sănătății online și nici metoda SMS nu e mai accesibilă acestei categorii. 

În ceea ce privește analiza pe județul Covasna, nu e real dacă se spune că la spitalul din Sfântu Gheorghe pacienții sunt cei mai predispuși la solicitări de șpagă, la fel cum nu se poate afirma cu certitudine că în spitalele unde numărul de solicitări de bani sau atenții este zero, fenomenul nu există. 

Important este totuși că studiul vine să ne reamintească și faptul că mita există în spitale și după majorările salariale, dar și că fenomenul ar putea fi stopat dacă pacienții ar refuza sau nu ar mai iniția astfel de practici.