Împlinirea a 20 de ani de la înfiinţarea Ligii Cultural-Creştine „Andrei Șaguna” oferă prilejul de a sublinia principalele aspecte referitoare la modul de realizare a obiectivelor şi a scopului ligii, în contextul istoric postdecembrist specific judeţului Covasna.

În acest context reliefăm contribuţia Ligii Cultural-Creştine „Andrei Șaguna”, împreună cu celelalte fundaţii şi asociaţii culturale din judeţele Covasna şi Harghita, la înfiinţarea unor structuri instituţionale identitare hotărâtoare pentru prezervarea şi afirmarea identităţii româneşti din Arcul Intracarpatic, precum: Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Muzeul Spiritualităţii Româneşti de la catedrala Ortodoxă din Sf. Gheorghe, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş ş.a.

Proiecte culturale devenite tradiţionale

Beneficiind de sprijinul concret şi benefic al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, a IPS Ioan Selejan, a protopopiatelor Sf. Gheorghe şi Întorsura Buzăului, a Prefecturii jud. Covasna, a principalelor instituţii ale administraţiei de stat, Liga Cultural-Creştină „Andrei Șaguna” a iniţiat şi finalizat o serie de proiecte culturale devenite tradiţionale: Primăvara culturală, Zilele Andrei Șaguna, Nedeia Sânpetrului, Zilele Nicolae Colan – peste 20 de ediţii, simpozioane, mese rotunde, dezbateri, colocvii, Sesiunea Naţională de Comunicări Știinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie” – 17 ediţii, manifestare organizată în prezent de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” şi Asociaţia Justinian Teculescu Covasna.

Liga a sprijinit cercetările referitoare la istoria, cultura şi spiritualitatea românescă din sud-estul Transilvaniei şi la convieţuirea interetnică din judeţele Covasna şi Harghita, cât şi editarea unor volume cu această problematică.

Între anii 1992-2001, Liga a redactat, în cuprinsul cotidianului „Cuvântul nou”, suplimentul cultural lunar „Oituzul” intitulat foaie de cuget şi simţire românească, precum şi publicaţia periodică Buletinul Ligii Cultural-Creştine „Andrei Șaguna”, nr. I-IV (nr. V se află în curs de editare) – tribună a societăţii civile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita.

Monumente ridicate în judeţ

Din iniţiativa şi prin strădaniile conducerii Ligii au fost ridicate câteva monumente de for public, în municipiul Sf. Gheorghe: statuia mitropolitului Andrei Șaguna, bustul mitropolitului Nicolae Colan, însemnul statuar ASTRA, troiţe pe locul bisericilor ortodoxe din Vârghiş, Căpeni şi Reci – dărâmate în timpul ocupaţiei horthyste, plăci memoriale, acordarea numelui mitropolitului Nicolae Colan unei şcoli din Sf. Gheorghe ş.a.

Împreună cu celelalte asociaţii şi fundaţii din Sf. Gheorghe, membre ale Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, din iniţiativa Ligii, începând cu anul 2003 cu ocazia sărbătoririi Sfântului Gheorghe, anual, se acordă titlul de „Cetăţean de onoare al comunităţii româneşti din Sf. Gheorghe” unui număr de cca. 10 persoane, în semn de preţuire şi recunoştinţă pentru întreaga lor activitate pusă în slujba binelui public.

În toţi aceşti ani, Liga Cultural-Creştină „Andrei Șaguna”, împreună cu celelalte asociaţii şi fundaţii, membre ale Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş a întreprins numeroase demersuri pentru stoparea iniţiativelor care urmăresc separatismul, enclavizarea, autonomia teritorială pe criterii etnice.

Simbol al rezistenţei prin cultură

Prin tot ceea ce a întreprins, în aceste două decenii, cu resurse limitate şi fără a beneficia de sprijinul administraţiei publice locale, cu foarte mici excepţii, Liga a devenit un simbol al rezistenţei prin cultură, de apărare a valorilor, simbolurilor şi identităţii româneşti, într-un mediu în care legislaţia referitoare la statutul limbii române şi la funcţionarea instituţiilor fundamentale ale statului român nu este respectată întocmai.

O întâietate de suflet o constituie contribuţia Ligii, împreună cu Fundaţia Cultural-Știinţifică „Andrei Șaguna”, la canonizarea patronului spiritual al Ligii, Sfântul Andrei Șaguna.

La împlinirea a două decenii de la înfiinţarea Ligii Cultural-Creştine „Andrei Șaguna” se cuvine a adresa sincere mulţumiri conducerii Ligii – foştilor preşedinţi Ioan Mugur Topolniţchi şi Ioan Solomon, domului Ioan Lăcătuşu şi doamnei Rodica Pârvan – secretari ai Comitetului de Acţiune, doamnei contabil-şef Doina Melinte, domnilor şefi de comisii Petre Străchinaru, Dumitru Manolăchescu, Gheorghe Tatu, Dorel Lungu, prea cucernicilor părinţi Corneliu Bujoreanu şi Ioan Cucu, regretaţilor pr. protopop Gheorghe Răţulea, ing. Valentin Mocanu, ing. Dan Telea, jr. Nicolae Cârlănescu, prof. Dan Baicu, tuturor membrilor, simpatizanţilor, voluntarilor şi sponsorilor Ligii, dintre care menţionăm pe domnii Ioan Bălan, Petru Porumboi, Eugen Lazăr, Ciprian Vrânceanu, Aurel Bote.

Neîmpliniri şi provocări

Trecerea în revistă a acestor modeste izbânzi nu poate să ocolească neîmplinirile şi menţinerea a numeroase provocări care stau în faţa comunităţii româneşti din judeţul Covasna: activitatea modestă a filialelor locale, participarea slabă a tineretului, lipsa surselor de finanţare a proiectelor etc.

Cele două decenii care au trecut de la înfiinţarea Ligii marchează încheierea unei etape. Pentru viitor, scopul şi obiectivele Ligii rămânând aceleaşi – potrivit schimbărilor din societatea românească, este nevoie de schimbarea modalităţilor de acţiune, pe baza managementului specific ONG-urilor performante.

Dintre obiectivele propuse pentru anii viitori menţionăm:

1. Sprijinirea ridicării Sfintei Cruci a Recunoştinţei care urmează a fi înălţată în zona Întorsurii Buzăului, respectiv pe dealul Petrii din Barcani, proiect iniţiat de dl. Ioan Solomon, consilier judeţean, fost preşedinte al Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna” – cu binecuvântarea IPS Ioan Selejan – care a fost îmbrăţişat şi demarat de Primarul comunei Barcani, Parohia Ortodoxă Barcani şi Consiliul Local Barcani şi sprijinit financiar de Consiliul Judeţean Covasna, proiect monumental care, odată dus la bun sfârşit, va deveni un element identitar al zonei Buzăului Ardelean.

2. Susţinerea comunităţilor româneşti din judeţul Covasna pentru realizarea proiectelor  care îşi propun cunoaşterea istoriei locale, redactarea unor lucrări monografice, prezervarea şi afirmarea culturii populare, a tradiţiilor şi folclorului românesc. 3. Cinstirea memoriei înaintaşilor prin iniţierea demersurilor pentru ridicarea de busturi, pentru denumirea unor şcoli, instituţii de cultură şi străzi cu numele unor preoţi, învăţători, profesori, publicişti şi alţi lideri locali ai comunităţilor româneşti din judeţul Covasna, după cum urmează: Aita Mare – pr. Ioan Bunuş; Aita Seacă – pr. Francisc Paratei; Băţanii Mari – pr. Ioan Garcea; Băcel – pr. protopop Gheorghe Răţulea; Belin – înv. Ioan Chici Ciuncan; Breţcu – pr. protopop Spiridon Dimian, pr. protopop Dumitru Coltofeanu; Cernat – Ştefan Ciutac; Chichiş – pr. Gheorghe Greceanu, pr. Moise Lincu; Covasna – înv. Nicolae Vleja, prof. Niţă Buzea, dr. Nicolae Teculescu; Dobârlău – ec. Eugen Sibianu; Dobolii de Jos – jr. Grigore Păltineanu, înv. Nicolae Puianu; Hăghig – prof. Nicolae Bogdan, dr. Miron Creţu; Întorsura Buzăului – prof. Alexandru Tohănenu, arh. Timotei şi Veniamin Tohăneanu, ec. Vasile Negoţ; Micfalău – pr. Augustin Cosma, înv. Ioan Stoenac; Poian – pr. protopop Ioan Solnai; Reci – pr. Ioan Rauca; Sf. Gheorghe – pr. Protopop Aurel Nistor, Nicolae Vecerdea, Valeriu Bidu, Vicenţiu Rauca Răuceanu, Izidor Rauca Răuceanu; Tg. Secuiesc – pr. protopop Ioan Rafiroiu; Vâlcele – pr. protopop Ioan Moga; Valea Mare – înv. Lecu Nica, arh. Gheorghe Avram; Vârghiş – pr. Ioan Popa; Zagon – ing. Constantin Nedelcu; Zăbala – înv. Ioan Hagiu.

4. Înfiinţarea aleii înaintaşilor români în Parcul „Andrei Șaguna” din Sf. Gheorghe, prin ridicarea busturilor următoarelor personalităţi: Iancu de Hunedoara, Nicolae Iorga, Nicolae Bălan, Andrei Mureşanu, Ioan Petric, Spiridon Dimian, Veniamin Nistor, Aurel Nistor, Ioan Rafiroiu, Ion I. Russu.

5. Ridicarea Monumentului martirilor, deportaţilor şi refugiaţilor din judeţul Covasna,  victime ale intoleranţei instaurate în urma Dictatului de la Viena, din septembrie 1940.

6. Sprijinirea cercetărilor privind relaţiile dintre secui şi românii din Transilvania, Moldova şi Țara Românească, precum şi cele referitoare la interferenţele culturale româno-maghiare din sud-estul Transilvaniei.

7. Editarea unui volum despre solidaritatea populaţiei maghiare din localităţile judeţelor Covasna şi Harghita cu românii aflaţi în dificultate, victime ale manifestărilor de intoleranţă care au avut loc după evenimentele din decembrie 1989.

8. Monitorizarea cazurilor de discriminare a populaţiei româneşti din localităţile judeţelor Covasna şi Harghita şi prezentarea acestora instituţiilor abilitate: Parchet, Avocatul Poporului, Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, mass-media.

9. Continuarea demersurilor pentru asigurarea caracterului multietnic şi pluriconfesional al judeţelor Covasna şi Harghita şi pentru stoparea proiectelor care îşi propun obţinerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice.

10. Stabilirea unor parteneriate cu ONG-urile din ţară şi străinătate care urmăresc promovarea proiectelor ce vizează consolidarea relaţiilor culturale, sociale şi civice româno –maghiare.

Preşedinte, Pr. drd. Sebastian Pârvu