Micul oraș covăsnean ar putea avea curând cel puțin șase instituții de stat cu scop de promovare a culturii

Întorsura Buzăului ar putea avea nu una, două sau trei, ci chiar șase instituții cu scop de promovare a culturii, finanțate din fonduri locale sau centrale. Fostul sediu al Finanțelor Publice, situat vizavi de primăria orașului, va deveni anul acesta, potrivit spuselor deputatului PSD de Covasna, Octavian Goga, un Centru Cultural care va funcționa după principiul Centrului Cultural Toplița din Harghita. Nimic rău în asta, doar că, în general, problemele întorsurenilor nu sunt nici legate de cultură sau de lipsa acesteia și nici nu se pot rezolva prin intermediul instituțiilor de acest gen. Mai mult decât atât, reprezentanții autorităților locale spun că nu au fost informați despre existența proiectului.  

În contextul în care proiectele de asfaltare, canalizare și apă, de realizare de sisteme de ape pluviale înaintează mai greu decât o face un melc într-o zi toridă de vară și atâta vreme cât trotuarele sunt numai bune de făcut entorse și de zdrelit tocuri (acolo unde există trotuare), anunțul unui reprezentant al covăsnenilor în Camera Deputaților, parlamentarul Octavian Goga, despre noul centru de cultură care va fi construit și înființat la Întorsura Buzăului a venit pe „nepusă-masă” pentru comunitatea întorsurenilor.  

„Suntem în fază avansată cu crearea unui centru cultural gen Toplița în Întorsura Buzăului, unde se va prelua clădirea fostelor Finanțe de către Ministerul Culturii și vrem să creăm un centru cultural exact ca cel de la Toplița. Centrul Cultural Arcuș de la Sfântu Gheorghe vrem să îl transformăm și să facem unul la fel ca cel din Toplița. Vrem să îl mutăm la Întorsura Buzăului. Dacă va rămâne și cel din Sfântu, asta urmează să vedem. (...) Dacă nu se schimba ministrul Culturii, era gata acum. Vrem ca anul ăsta să se încheie proiectul. Fostul ministru a promis că încearcă să ne dea 10 miliarde pe an pentru chestia asta”, a declarat, pentru Observatorul de Covasna, săptămâna trecută, deputatul de Covasna, Octavian Goga (n.red. – imediat după explicația privind declarațiile halucinante despre modificările din Codul Penal, tocmai votate, oferite unui reporter de la Digi24).

Cel puțin 6 clădiri cu scop de promovare a culturii

Doar orașul Întorsura Buzăului, fără a lua în calcul celelalte comune din zona Buzaielor – apropiate unele de altele, are deja două Cămine Culturale recent reabilitate și în stare perfectă de funcționare (Căminul din satul Brădet și cel din Floroaia Mare), o Bibliotecă orășenească (cu spațiu suficient pentru organizarea de evenimente culturale), Casa orășenească de Cultură de lângă Primărie (despre care se vorbește că se va dărâma, dar încă există și găzduiește evenimente culturale), un sediu de bancă aproape de primărie, achiziționat din bugetul local cu scopul de a deveni, ce altceva?, centru cultural (unde va fi mutată și Biblioteca orășenească, la un moment dat) și încă nu am menționat clădirea mamut din centrul orașului, neterminată, dar deja degradată, care va fi reabilitată cât de curând din fonduri europene pentru a deveni – da, ați ghicit!- centru cultural. În calcul nu s-a luat încă planul de transformare a sediului vechi a școlii din Floroaia Mică într-un Muzeu. Și acum reprezentantul covăsnenilor la nivel central aduce o nouă investiție în folosul întorsurenilor: un Centru Cultural gen Toplița.

Ce este un „Centru Cultural gen Toplița”?

„Centrul Cultural Toplița (...) este o instituție de cultură, cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii și din subvențiile acordate de la bugetul de stat, de interes național, care funcționează în subordinea Ministerului Culturii”, potrivit regulamentului de funcționare al Centrului din Toplița, publicat pe site-ul instituției, www.centrulculturaltoplița.ro.

Aceeași sursă arată și că respectivul centru funcționează după o serie de principii, printre care al protejării patrimoniului național al culturii tradiționale, al libertății de creație, al primordialității valorii, al autonomiei instituționale, al șansei egale la cultură, respectiv principiul identității culturale în circuitul mondial de valori.

Dacă viitorul centru va deveni curând realitate, potrivit pronosticurilor inițiatorului, acesta va avea ca atribuții: educarea științifică și artistică a publicului prin programe specifice, sprijinirea tinerilor cercetători și artiști valoroși prin promovarea lor, organizarea de tabere, expoziții, editarea de publicații de cultură, organizarea și desfășurarea de activități cultural-artistice, promovarea turismului de interes local, organizarea de cursuri de educație permanentă și formare profesionistă continuă, programe de revitalizare și învățare a meseriilor din trecut sau organizarea de activități pentru persoanele defavorizate.

„Când a fost ultima dată când o trupă de teatru ne-a călcat granițele orașului și a umplut o sală?!”

N-ar suna rău, dacă toate acestea nu ar fi redundante, fiind deja – cel puțin în teorie – preluate ca atribuții de toate celelalte instituții care trăiesc/supraviețuiesc pe banii publici din același scop.

„Nu găsesc în înființarea centrului cultural anunțat de dânsul o prioritate pentru întorsureni, avem deja trei, știm cu toții că sunt multe altele de făcut, lucruri care ar trebui să aibă întâietate pentru toată lumea. Dacă (n.red. deputatul Octavian Goga) ar trece prin Întorsura Buzăului, poate ar vedea cum stau lucrurile. Aspectul orașului și infrastructura locală ar fi doar două dintre ele. Nu spun că nu e importantă cultura, dimpotrivă, suntem excelent reprezentați în afara județului și a țării de ansamblurile de dansuri populare și de Corul Plai Întorsurean, cred că mai mult ar trebui să investim în oamenii din zonă, în valorile pe care ei le promovează, în idei realiste cu potențial, nu în clădiri. Văd mai mult un moft aici. În ultimii ani, clădiri locale care și-au pierdut utilitatea (întâi clădirea Băncii Comerciale Române, acum clădirea fostelor Finanțe) sunt transformate în centre culturale sau ceva asemănător, pe când noi avem alte clădiri mai noi și mai ofertante pe care le-am putea exploata. Vorbesc aici despre clădirea de lângă Liceul Teoretic „Mircea Eliade”, care ar fi putut să adune la un loc și biblioteca orașului, și o sală de cinema acceptabilă din punct de vedere al spațiului, și o sală de teatru, și un centru de informare turistică, și o sală de repetiții pentru ansambluri sau cor, cu sisteme audio-video de calitate. Și ar fi fost un centru cultural multifuncțional. Când a fost ultima dată când o trupă de teatru ne-a călcat granițele orașului și a umplut o sală?! Din punct de vedere cultural, Festivalul „Ciobănașul” ar putea să crească și să devină un festival orientat spre calitate, dar nu îl exploatează nimeni cu adevărat. Au fost și alte tentative în zonă, orientate către tineret. Unele au murit din lipsa sprijinului autorităților, altele continuă, dar nu și-au atins nici acum potențialul maxim. Vreau să spun că ar trebui să dăm mai mult credit oamenilor și ideilor”, a declarat, pentru Observatorul de Covasna, Teo Ungureanu, o tânără implicată în mișcarea civică din zona Întorsurii Buzăului.

„Cu siguranță, încrederea covăsnenilor în parlamentarul Octavian Goga a scăzut considerabil. Scuza lui pentru neinformare și votul «pe întuneric» n-au făcut decât să-i prejudicieze și mai mult imaginea. Pe mine nu mă reprezintă, cum, de altfel, nu cred că reprezintă nici județul, nici orașul Întorsura Buzăului. Cu patru luări de cuvânt, una fiind jurământul din decembrie 2016 (când alții au depășit 150), nu am încredere că va face o schimbare majoră și nici că proiectele anunțate vor lua o formă palpabilă, nu văd nimic verosimil aici. Poate că e o idee transformată în proiect doar pentru a calma apele”, a mai spus tânăra din Întorsura Buzăului, referindu-se la declarațiile acestuia de săptămâna trecută.

Autoritățile locale nu știu de proiect

Proiectul de reabilitare a clădirii din Întorsura Buzăului care aparține Ministerului Finanțelor este o surpriză chiar și pentru autoritățile locale. Primarul Leca Băncilă ne-a declarat că nu a fost informat de existența proiectului și că oricum nu ar fi susținut ideea, dat fiind faptul că sediul fostei Bănci Comerciale Române, aflat la câteva zeci de metri de fostele Finanțe Publice, a fost cumpărat de Primărie exact în acest scop.

„Locația poate fi preluată de la Stat doar de autoritatea locală, doar de Primăria Întorsura în acest caz, iar noi nu suntem interesați să facem acolo centru cultural. Primăria ar fi interesată să facă o clădire de birouri acolo”, a spus, pentru Observatorul de Covasna, primarul Leca Băncilă, care a mai precizat că a încercat în repetate rânduri să preia clădirea în discuție sub autoritatea locală, însă Ministerul Finanțelor Publice a respins solicitările.

Acum, rămâne de văzut dacă Centrul Cultural gen Toplița/gen Întorsura Buzăului va deveni realitate, pentru că, la cum arată situația în teren, acesta ar fi în coada priorităților pentru Întorsura Buzăului. Chiar dacă intențiile pozitive poate că nu sunt de contestat, prezența la fața locului și discuțiile în teren cu oamenii și autoritățile locale, înainte de a se purcede cu implementarea unor proiecte, de orice tip, ar putea să scutească irosirea banului public.