STIREA ZILEI 22 august 2018

Județul Covasna și măsurile preventive pentru West Nile, ca baba și mitraliera

de Iulia Drăghici | 1026 vizualizări

DSVSA Covasna recomandă primăriilor să demareze acțiuni de exterminare a țânțarilor

Chiar și după ce un om din Târgu Secuiesc a murit din cauza virusului West Nile, contractat printr-o înțepătură de țânțar, autoritățile covăsnene se fâstâcesc în a oferi un răspuns concret cu privire la cine răspunde de exterminarea micuțelor insecte purtătoare ale bolii care încă nu are tratament. Un lucru este cert: demersurile pentru prevenire nu sunt niciodată de prisos.  

În vreme ce reprezentanții Ministerului Sănătății spun că nu există totuși riscul vreunei epidemii de West Nile, dat fiind faptul că virusul nu se transmite de la om la om și cazurile confirmate până în prezent sunt sporadice, reprezentații DSVSA Covasna transmit că boala, care poate fi mortală, este cât se poate de reală și se impune ca primăriile să ia, cât se poate de repede, măsuri de combatere și exterminare a țânțarilor.

„Din partea noastră nu sunt măsuri, ci sunt măsurile întreprinse de primării sau Consiliul Județean. Direcția Sanitar Veterinară în momentul de față nu are niciun amestec. Împotriva țânțarilor ei fac acțiunea. (...) Noi știm de existența acestei boli și asta nu este poveste pentru că cel puțin de 3, 4 ani, eu tot spun treaba asta și am prezentat și niște lucrări în conferințe internaționale, că odată cu încălzirea vin și țânțarii, vin și căpușele din zonele sudice ale globului și odată cu ele aduc și diferite boli. (...) Cât se poate de repede, toate autoritățile să ia măsuri pentru că așa cum este vremea în momentul de față, favorizează foarte mult dezvoltarea țânțarilor și a căpușelor și sunt foarte multe boli care se transmit de acestea”, a declarat marți, pentru Observatorul de Covasna, directorul DSVSA Covasna, dr. Sikó Barabási Sándor.

Cum abordează primăriile subiectul

Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe este printre singurele care au anunțat că desfășoară acțiuni de pulverizare împotriva țânțarilor, deși de virusul West Nile se vorbește în România de ani buni.

În reședința județului Covasna, acțiunea s-a derulat între 20 și 22 august, în diferite puncte ale orașului. „Pulverizările se vor desfășura de luni până  miercuri între orele 18.00-06.00. Locurile unde vor avea loc pulverizările sunt următoarele: Pârâul Sâmbrezii, Pârâul Debren, Parcul Elisabeta, Stadionul Municipal și zona Kolcza”, arată o informare de presă a Primăriei Municipiului Sfântu Gheorghe.

În ceea ce îi privește pe reprezentanții municipiului Târgu Secuiesc, de unde provine și a doua victimă la nivel național a virusului, aceștia nu au putut fi contactați marți pentru a oferi informații cu privire la acțiunile care vor fi întreprinse în acest sens, însă pe site-ul Primăriei, www.kezdi.ro, a fost publicat la începutul lunii august un mesaj, doar în limba maghiară, în care s-a specificat că între 5 – 8 august au avut loc sesiuni de pulverizare împotriva țânțarilor în mai multe zone din municipiu.

Pe de altă parte, reprezentanții Primăriei Întorsura Buzăului spun că nu s-au confruntat vreodată cu probleme din cauza țânțarilor, motiv pentru care nu s-au demarat niciun fel de acțiuni împotriva acestor insecte.

„Noi nu avem probleme cu țânțarii. Pentru orice problemă de acest tip primeam adresă de la DSV, nu DSP, prin care ne înștiința imediat. Dar nu avem nicio adresă în sensul ăsta”, ne-au spus luni reprezentanții Primăriei Întorsura Buzăului.

În județul Covasna există nu doar 3, ci 45 de primării în total, astfel că situația trebuie tratată cât se poate de serios de fiecare dintre acestea.

Nu există tratament pentru virus

Specialiștii menționează că infecția cu virus West Nile nu se transmite de la om la om, ci doar prin înțepătură de țânțar, dar și că în cazul acestei boli nu există vaccin sau tratament antiviral specific.

„Cazurile  de meningite/ meningo-encefalite cu virus West Nile depistate și înregistrate în România sunt sporadice și în momentul de față nu există riscul unei epidemii”, mai arată o informare publicată pe site-ul Ministerului Sănătății.

„Nu știm care țânțar și ce fel este și peste tot  sunt țânțari. Trebuie pusă plasă de țânțari peste tot, la ușă, la geam, trebuie lichidate băltoacele, apele din subsolurile blocurilor, apele care stagnează în cauciucurile aruncate peste tot. Trebuie ca specialiștii să își facă treaba pentru că nu știi de unde vine. (...) S-a încălzit vremea și astea nu erau specifice pentru noi, dar au venit din sud cu căldura. (...) Nu sunt multe cazuri în țară, dar chestia e periculoasă pentru că dă în meningită. Am citit și eu că omul acesta era deja bolnav cronic și s-ar putea să nu reziste până la urmă, pentru că nu există medicament specific. Nu există un antibiotic pentru virus”, a declarat vineri, pentru Observatorul de Covasna, epidemiologul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Covasna, Sánta Ferenc.

„Trebuie luate măsuri preventive împotriva țânțarilor prin organizațiile astea de stat, Direcțiile de Veterinari, de Mediu, unde sunt bani pentru așa ceva și resurse”, a mai spus reprezentantul DSP.

Și Ministerul Sănătății recomandă intensificarea măsurilor de dezinsecție

În acest context, și Ministerul Sănătății recomandă autorităţilor administrației publice locale să intensifice măsurile de dezinsecție în localități pentru a preveni răspândirea infecției cu virus West Nile.

„Circa 80% din persoanele infectate nu prezintă simptome, însă în cazul în care identificaţi semnele şi simptomele de mai jos, specialiştii în sănătate publică ai Ministerului Sănătăţii vă recomandă să vă prezentați la cel mai apropiat cabinet medical: febră, durere de cap intensă, dureri musculare, vărsături, erupții cutanate.

În cazurile severe, complicate  care afectează cel mai frecvent persoanele peste 60 de ani cu afecțiuni cronice (cancer, diabet, hipertensiune, boală renală cronică), pot apărea şi alte simptome: rigiditate a gâtului, sensibilitate crescută la lumină, convulsii, frisoane, oboseală cronică, slăbiciune musculară”, mai arată Ministerul Sănătății.

Măsuri de protecție pentru populație

Ministerul Sănătăţii recomandă populației mai multe măsuri de protecţie, printre care:

– evitarea expunerii la ţânţari, prin îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi;

– utilizarea substanțelor repelente de ţânţari;

– montarea de plase la ferestrele locuințelor pentru a împiedica pătrunderea țânțarilor;

– limitarea deplasărilor în zonele cu multă vegetaţie şi umiditate ridicată (parcuri, păduri, ape stătătoare etc.)

– asigurarea măsurilor de desecare a bălților cu apă din jurul gospodăriilor;

– îndepărtarea recipientelor/obiectelor care favorizează acumularea apei și a gunoiului menajer.

Conform datelor furnizate Ministerului Sănătăţii de către Centrul Național de Supraveghere și Control a Bolilor Transmisibile, de la începutul supravegherii, în data de 2 mai 2018 și până în 9 august, data ultimei informări publice, au fost înregistrate 23 cazuri de meningite/meningo-encefalite datorate infecției cu virus West Nile și un  deces, în cazul unui pacient în vârstă de 79 de ani din Galați, care avea comorbidități.

Al doilea deces, al bărbatului în vârstă de 76 de ani din Târgu Secuiesc, internat la Terapie Intensivă la Spitalul Județean din Sfântu Gheorghe în stare gravă după ce a fost diagnosticat cu boala West Nile, a fost declarat la sfârșitul săptămânii trecute.

Covăsneanul ucis de West Nile era bolnav cronic. Diagnosticul i-a fost pus în 2 august. Inițial, acesta a fost tratat la spitalul din Târgu Secuiesc, însă starea lui s-a agravat și a fost transferat la Spitalul Județean din Sfântu Gheorghe, la Terapie Intensivă.

Virusul West Nile a fost descoperit în districtul cu același nume din Uganda

„Implicarea unui virus în transmiterea bolii la om a fost demonstrată în anul 1937, în districtul West Nile din Uganda (Africa), în urma testării unor probe de sânge recoltate de la o pacientă care prezenta sindrom febril.

La animale boala a fost diagnosticată pentru prima dată în 1956 în Egipt (la cai).  Este important de remarcat situaţia întâlnită în America de Nord, unde virusul a fost semnalat pentru prima dată în 1999, în prezent boala întâlnindu-se pe întreg continentul nord american (termenul  folosit în acest caz fiind de boală endemică – permanentă într-un anumit teritoriu).

În anul 1996, România s-a confruntat cu cea mai mare epidemie de meningită West Nile din Europa. Începând cu anul 1997, autorităţile sanitare au implementat un sistem de supraveghere al acestei infecţii astfel că toate cazurile de meningită sunt strict monitorizate de medici”, arată și o informare a Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVA).

Distribuie articolul:  
|

STIREA ZILEI

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.