Alerta s-a încheiat duminică; urmează evaluarea pagubelor, spun autoritățile

Digul din satul Căpeni, de lângă Baraolt, a rezistat situației de criză din ultimele zile. Nivelul Râului Olt a scăzut în zonă sub cota de alertă, astfel că măsura de evacuare s-a încheiat și oamenii s-au întors încă de duminică la casele lor.

Comitetului Județean pentru Situații de Urgență s-a reunit duminică, 18 martie, într-o ședință extraordinară în care s-a stabilit, la hotărârea formulată de Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă Baraolt, să se înceteze starea de alertă și măsurile de evacuare a populației din localitate.

Sătenii din Căpeni, din cele mai puțin de 10 gospodării care s-au lăsat convinși încă de miercurea trecută de autorități să-și evacueze casele de teama că digul din zonă ar putea ceda sub greutatea apei s-au întors la casele lor.

„S-a încetat starea de alertă și evacuarea oamenilor din sat. S-au întors și persoanele cu dizabilități. În momentul de față cota Oltului este sub cota de atenție. (...) O să evaluăm pagubele care au fost pe terenurile agricole și să vedem, împreună cu cei de la SGA Sfântu Gheorghe, pentru că de ei aparține, cum putem să rezolvăm întărirea digului respectiv, având în vedere că este un teren  proprietate privată și trebuie respectate normele care țin de acest regim. Cea mai mare problemă este că digurile sunt pe lângă proprietăți private și e greu să se intervină”, ne-a declarat, duminică, primarul din orașul Baraolt, Lázár-Kiss Barna András.

Potrivit acestuia, rudele și prietenii i-au ajutat în cel mai scurt timp pe cei evacuați să își ducă bunurile înapoi în gospodării, astfel că nu a fost necesară intervenția autorităților în acest sens.

Cetățenii din Căpeni, lăudați de primar

În ultimele zile în spațiul public au apărut reacții răutăcioase la adresa unor săteni din Căpeni care erau în ziua în care a venit alaiul ministrului Afacerilor Interne, Carmen Dan, la barul din sat, deși era declarată situație de alertă. Primarul însă a ținut să le ia apărarea și să precizeze că oamenii s-au ajutat între ei și au fost solidari în tot acest timp de criză.

„Oamenii între ei se ajută. Nu a fost o situație fără precedent. Sătenii au mai trăit astfel de situații, fără să fie așa mare „publicitate”. E bine totuși că s-a intervenit. Și cei de la ISU și cei de la jandarmerie și sătenii au cărat pe dig peste 2500 de saci cu nisip. (...) Sătenii și în alte situații s-au ajutat între ei. Am citit știrile și în maghiară și în română, dar nu am văzut nicăieri să scrie că doamna ministru a spus că sătenii au stat la bar și în timp ce pompierii lucrau la dig. În momentul respectiv nu era de lucru și toată lumea era în așteptare. (...) Nu era bine de văzut că stau oamenii la crâșmă, dar nu era nici situația că nu lucrează și alți oameni, ISU sau jandarmii, fac treaba în timp ce oamenii stau la crâșmă. Și eu am fost acolo toată perioada și am văzut că sătenii s-au ajutat între ei în orice situație. (...) Dacă mă uit înapoi totul a fost cu bun simț, cu bună credință și cu ideea de a ajuta să nu pățească nimeni nimic”, ne-a declarat primarul Lázár-Kiss Barna András.  

De unde neîncrederea oamenilor și de ce nu au vrut să evacueze casele

Edilul din Baraolt a recunoscut că cel mai greu i-a fost să îi convingă pe oameni să-și lase casele timp de câteva zile, cât trece perioada de criză. Comandamentul pentru Situații de Urgență a stabilit inițial că 130 de gospodării și 300 de persoane trebuie evacuate în cel mai scurt timp, însă mai puțin de 10 case și câteva zeci pe persoane s-au lăsat convinse de insistențele autorităților, printre care și ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan și secretarul de stat în MAI, Raed Arafat, veniți personal la Căpeni să analizeze situația.

„Acum 8 ani, în 2010 a mai fost o asemenea inundație. Diferența dintre atunci și acum a fost de 6 centimetri. Acum a fost mai mare. De asta spuneau oamenii că nu a venit nimeni să îi ajute, pentru că nivelul Oltului tot așa a fost. Acesta a fost un impuls al faptului că nu voia să plece nimeni. Nici atunci nu s-a întâmplat nimic. Dar sunt situații și situații”, a mai explicat primarul din Baraolt.

Inundațiile au făcut prăpăd în județ

Cu toate că la Căpeni, din fericire, situația de criză s-a încheiat fără urmări majore, sunt și alte zone din județ care au suferit și încă suferă din cauza inundațiilor. De exemplu, la Valea Zălanului 80% din străzile din sat au fost luate de ape, sau la Olteni, unde apa a ajuns în jurul bazei de tratament și a acoperit pista internațională de atelaje. Potrivit reprezentanților autorităților județene, în perioada următoare se vor face solicitări de fonduri la Guvern pentru acoperirea unora dintre pagubele făcute de inundații în acest sezon.

„În criza aceasta avem mare nevoie de ajutorul Guvernului pentru că banii primiți din fondul Guvernamental sau din bugetul guvernamental nu ne ajung nici să întreținem autoritățile locale și atribuțiile pe care le avem prim lege, cu atât mai puțin situațiile de genul acesta. Într-adevăr trebuie reabilitate investițiile publice, cum ar fi poduri sau drumuri comunale. După ce trece criza o să ne întâlnim cu toți primarii și o să evaluăm pagubele și o să transmitem, împreună cu domnul prefect, o hotărâre de Guvern în acest sens”, a spus joia trecută și președintele Consiliului Județean Covasna, Tamás Sándor.

În ceea ce privește situația din Căpeni, în seara de 14 martie, ISU Covasna a inițiat o stare de alertă, prin care se specifica faptul că digul de protecție care preia unda de viitură produsă pe cursul râului Olt din satul Căpeni al orașului Baraolt s-ar putea rupe în orice moment. Situația necesita evacuarea a peste 300 de persoane din 130 de locuințe. Decizia a fost luată la acel moment de autoritățile locale și prefectul județului, de comun acord cu șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, pe baza informațiilor primite de la specialiștii în gospodărirea apelor, care anunțau că digul ar putea să nu reziste mai mult de 10 ore.

În final, situația s-a încheiat într-un fel optimist, dar acum le rămâne autorităților să întreprindă acțiuni care să prevină astfel de evenimente care pun pe jar nu doar comunitățile locale, ci întreaga țară, cum s-a întâmplat în cazul Căpeni.