Primarul Ráduly István implementează o rețetă de succes, care îl ajută să câștige aproape fiecare proiect depus spre finanțare

Un calcul simplu al primarului din comuna covăsneană Ozun, Ráduly István, arată că instituția pe care o conduce a atras în ultima vreme fonduri din diverse surse de finanțare, naționale, europene și altele, pentru investiții pe care din bugetul local le-ar fi făcut doar în 68 de ani.

Fiecare linie de finanțare deschisă și fiecare apel de selecție de proiecte sunt acum motive de bucurie pentru echipa Primăriei Ozun, mai ales că sunt peste 10 ani de când a început să lucreze pe proiecte. Doar ultimele ocazii au adus în bugetul de investiții al Primăriei aproape 54 de milioane de lei.

Proiectele depuse recent și câștigate de primăria covăsneană, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală sunt: „Modernizare drumuri de interes local în comuna Ozun”, în valoare de 9,8 milioane de lei, „Modernizare drum comunal DC16A, între DN11 (Sântionlunca) și DC 16 (în comuna Ozun)”, în valoare de aproape 10 milioane de lei, „Modernizare drum comunal DC 16 km Ozun (DJ103)– Măgheruș (DC26)”, 8,9 milioane de lei, „Reabilitarea prin ranforsare cu strat de uzură din beton asfaltic, pe drum comunal DC 27, km 0+000 – 5 – 300, în comuna Ozun”, în valoare de circa 2,7 milioane și „Reabilitarea și modernizarea clădirii școlii din localitatea Bicfalău”, care costă peste 945.000 de lei. Cinci proiecte au fost depuse și toate cinci au primit acordul de finanțare.

Comuna Ozun a reușit să atragă în această sesiune a PNDL cele mai multe fonduri din județul Covasna. Suma totală, de peste 32 de milioane, este una frumoasă, având în vedere că toate cele trei primării din zona Buzaielor, Întorsura Buzăului, Sita Buzăului și Barcani, au câștigat prin PNDL aprobări pentru investiții în valoare de 68 de milioane de lei.

Și la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) Primăria Ozun a depus mai multe proiecte, iar cinci dintre acestea au primit finanțarea solicitată. „Restaurarea și conservarea clădirii fostei biblioteci (conacul Punkosti), de 2,8 milioane de lei, „Construirea și dotarea grădiniței din satul Ozun”, 2,8 milioane de lei, „Reabilitarea și modernizarea Căminului Cultural din satul Lisnău”, 1,5 milioane de lei, „Modernizarea străzilor din comuna Ozun”, 6,3 milioane de lei și „Modernizarea și extinderea sistemului de alimentare cu apă în comuna Ozun”, 5,7 milioane de lei, sunt proiectele câștigate prin AFIR.

Cea mai mare victorie a autorităților din Ozun este proiectul de „Modernizarea străzilor din comuna Ozun”, pentru că acesta se numără printre singurele patru proiecte din zonele non-montane de la nivel național care au câștigat finanțarea, cu toate că în total au fost depuse peste 60 de proiecte.

Tot în rândul fondurilor atrase recent, Compania Națională de Investiții aduce în Ozun încă 1,7 milioane de lei, cu destinația „Reabilitării Căminului Cultural din satul Bicfalău. De asemenea, prin Grupul de Acțiune Locală, din care face parte, primăria din Ozun va cumpăra și un buldoexcavator, în valoare de 415.000 de lei.

În ceea ce privește termenul de finalizare a proiectelor anterior menționate, autoritățile locale ozunene au în vedere anul 2023. Calculul primarului, care zilele trecute ne-a acordat un interviu pe tema investițiilor din Ozun, arată că instituția pe care o conduce a reușit să aducă în ultimul timp de aproape 70 de ori mai multe fonduri decât se găsesc pentru investiții în bugetul local, adică, în câțiva ani, această comună va fi de circa 70 de ori mai dezvoltată decât în condițiile în care nu s-ar fi atras fonduri prin diverse linii de finanțare.

„Dacă reușim să le implementăm pe toate, săltăm comuna din punct de vedere al dezvoltării cu circa 68 de ani. Bugetul local pe care noi îl avem și care rămâne la dispoziția Consiliului Local pentru investiții locale este de maximum un milion de lei, pentru că restul merge pe salarii la profesori, social și așa mai departe. (...) Mentalitatea mea a fost întotdeauna ca circa 40% din bugetul local pe care îl avem să îl investim în cofinanțarea de proiecte”, a declarat pentru Observatorul de Covasna primarul celei mai mari comune din județul Covasna, din punct de vedere al numărului așezărilor, Ráduly István.

Secretele atragerii de fonduri într-o instituție

Sunt mulți factori care duc la succesul câștigării proiectelor, însă cel mai important, spune primarul, este formarea unei echipe eficiente, pregătite, implicate și gata oricând să își asume responsabilități. De asemenea, nu e de ignorat nici faptul că în spatele conceperii proiectelor trebuie să stea o viziune solidă, realistă și bine-gândită a tot ceea ce înseamnă dezvoltarea unei localități, de la A la Z.

„Îmi face mare plăcere să pot să vorbesc despre aceste proiecte, pentru că, împreună cu echipa am muncit foarte mult. Fără o echipă nu poți să ai succes și nu poți să fii un conducător bun. (...) Când am venit la primărie, am angajat tineri și am fost exigent cu ei. (...) Cei care lucrează sunt de fapt cartea de vizită a primarului. Ei lucrează cu oamenii”, ne-a spus primarul, care a ținut să precizeze și importanța unei colaborări cu Consiliul Local. „Jos pălăria! Nu avem nicio divergență. Avem păreri diverse, discutăm orice problemă și luăm decizia cea mai bună. Toți au înțeles că de asta suntem aici, nu să ne facem în ciudă unii celorlalți”, spune primarul.

Strategia de dezvoltare pe care au adoptat-o autoritățile din Ozun se bazează pe cel puțin două direcții: investiții cu cap și proiecte realizate în avans, pentru a fi pregătiți pentru orice linie de finanțare se deschide.

„Eu cred că, în secolul XXI, nu mai putem să facem investiții fără cap, adică să asfaltăm repede străzile pentru că vin alegerile, dar să nu avem deloc infrastructură subterană și să ne gândim că nu-i nimic, că, peste trei ani, mai găsim noi bani pentru apă și canalizare, și atunci să spargem tot asfaltul”, a spus edilul covăsnean.

Acesta a mai precizat: „E foarte târziu să te apuci să faci un proiect când se deschide o măsură. Eu am și acum proiecte și sunt pregătit cu proiecte pentru orice sursă de finanțare. Când am contractat executantul proiectelor, am avut o înțelegere: că, trei ani de zile, va actualiza studiile pe care le impune fiecare linie de finanțare, indiferent de sursă, fără costuri suplimentare. (...) De asemenea, eu am fost exigent cu firmele de realizare a proiectelor. Le-am prezentat ce doresc și le-am spus că am o condiție, și anume că nu le plătesc niciun ban până când respectivul proiect nu este declarat eligibil”, a mai dezvăluit primarul Ráduly.

Din teorie, în practică și invers

Primarul din Ozun este și profesor universitar la extensia Universității „Babeș-Bolyai” din Sfântu Gheorghe, fiind de profesie jurist. Cele două locuri de muncă se îmbină perfect, pentru că are astfel posibilitatea să îmbine teoria și practica și să ofere studenților săi cele mai bune exemple concrete.

„Sunt într-o situație foarte norocoasă. La facultate predau Dreptul Afacerilor și Dezvoltarea durabilă și turismul rural. Ceea ce eu predau acolo teoretic, aici fac practic și văd exact legătura dintre teorie și practică și, astfel, pot să le aduc studenților exemple reale. Așa că studenții mei sunt norocoși pentru că eu nu îi învăț teorii care nu se pot aplica”, a spus Ráduly István.

Întrebat ce îl determină să se dedice cu atâta abnegație funcției de primar, pentru care oricum ar primi același salariu, cu și fără proiecte, acesta ne-a răspuns: „Eu consider că, dacă ocup acest scaun de primar, am o obligație morală. (...) Cred și că trebuie să ai dragoste de oameni ca să fii primar. La mine, dacă intră românul, maghiarul sau țiganul, e exact aceeași treabă”.

A câștigat proiecte de milioane de euro și în timpul crizei financiare

Încă din 2004, de când a preluat mandatul de primar în comuna Ozun, cu peste 80% din voturile cetățenilor, procent pe care spune că l-a menținut de-a lungul anilor, Ráduly István a avut un plan pentru dezvoltarea comunei de jos în sus. Și-a propus să facă investiții durabile, plecând de la subsol (canalizări și apă potabilă la fiecare gospodărie) și continuând la suprafață.

Lucrul cu proiectele l-a început încă din 2006, la Guvernul României. Atunci, printr-o finanțare de la Ministerul Mediului, satul Ozun a beneficiat de canalizare pe 90% din străzile localității. În 2007, Primăria a câștigat un alt proiect de implementare a unui sistem de apă potabilă, de care beneficiază acum 95% din străzile satului. În 2008, în satul reședință de comună s-au terminat toate lucrările de apă și canalizare și tot atunci s-a construit și stația de epurare.

În 2007, autoritățile au pregătit proiecte și pentru celelalte sate, respectiv Sântionlunca, Bicfalău, Lisnău, iar în 2008 le-au depus la Ministerul Mediului. Cu toate că atunci criza financiară începea să își facă simțite efectele, Primăria Ozun a câștigat două proiecte importante de la Banca Mondială, pentru realizarea sistemului de canalizare și a stației de epurare în satele Sântionlunca, Bicfalău și Lisnău, în valoare totală de peste 4 milioane de euro. La Sântionlunca proiectul a fost finalizat în 2012, iar în celelalte două localități, în 2016.

În ceea ce privește celelalte sate ale comunei, Lisnău-Vale, Lunca Ozunului și Măgheruș, ele vor urma pe lista de investiții în funcție de numărul de locuitori, ne-a mai spus primarul, acesta fiind criteriul stabilit încă de la început.

În plan, o minifabrică de făcut pământ fertil pentru flori

Când în comuna Ozun se construia platforma de depozitare a gunoiului, mulți erau sceptici. Acum, că platformele sunt obligatorii pentru toți fermieri, care altfel își pot pierde subvențiile, mulți vin la Primăria Ozun pentru a cere sfaturi despre proiect și despre investiție.

Proiectul este atât de apreciat și merge atât de bine, încât Primăria a decis să îl extindă, așa că are pregătit un proiect care să permită construirea, lângă acest spațiu, a unei minifabrici de făcut pământ fertil pentru flori, investiție care ar putea să aducă noi și noi fonduri la bugetul local.

Modernizarea Primăriei nu pare să fie o prioritate

Decorul bătrânesc, învechit și uzat, pe care Primăria îl are la interior contrastează puternic cu voința, energia și tinerețea pe care primarul împreună cu echipa sa le exercită în respectivul spațiu. Iar faptul că instituția în sine a rămas pe ultimul loc și că proiectul de modernizare e la coada listei priorităților, în vreme ce școlile, grădinițele și spațiile de joacă și de cultură sunt în plin proces de reabilitare arată, printre altele, că autoritățile se preocupă de bunăstarea locuitorilor, mai degrabă de cea personală.

Așadar, printre ingredientele succesului pe care primarul a omis să ni le spună se regăsesc, cel mai probabil, și implicarea și voința de a duce lucrurile spre mai bine. În condițiile în care în județul Covasna sunt primării care nici măcar nu depun proiecte când se deschid linii de finanțare, e important să vedem că sunt și locuri unde se vrea și se poate merge înainte, cu bune și cu rele.