Interviu cu coordonatorul activităţilor DJTS Covasna, Tischler Ferenc Programele de tineret și sport au fost aduse sub același acoperiș în 2010, când fostele Direcții Județene de Tineret și cea de Sport s-au reunit în cadrul uneia singure - Direcția Județeană de Tineret și Sport (DJTS). În județul Covasna, ambele direcții aveau deja o poziție destul de bine fixată în viața social-sportivă și de tineret a județului, iar dincolo de câteva aspecte legate de schimbarea conducerii nu a existat, cel puțin la suprafață, nicio problemă majoră legată de corelarea programelor axate pe tineret și respectiv sport.

Interviu cu coordonatorul activităţilor DJTS Covasna, Tischler Ferenc

Programele de tineret și sport au fost aduse sub același acoperiș în 2010, când fostele Direcții Județene de Tineret și cea de Sport s-au reunit în cadrul uneia singure - Direcția Județeană de Tineret și Sport (DJTS). În județul Covasna, ambele direcții aveau deja o poziție destul de bine fixată în viața social-sportivă și de tineret a județului, iar dincolo de câteva aspecte legate de schimbarea conducerii nu a existat, cel puțin la suprafață, nicio problemă majoră legată de corelarea programelor axate pe tineret și respectiv sport. De câteva luni, conducerea DJTS Covasna este împărțită pe partea de activități și administrare, iar cel care se ocupă de activitățile propriu-zise ale acesteia este Tischler Ferenc, cel care, vreme de mai mulți ani, a fost conducătorul Direcției Județene de Tineret. În vârstă de 35 de ani, Tischler Ferenc a reușit să se apropie de tinerii județului, colaborând constant cu organizațiile acestora și implicându-se în reabilitarea sectorului de tabere școlare. Acum, acestor activități li s-au adăugat cele sportive, însă toate se completează în cele din urmă cu implicarea lui Tischler Ferenc în activități de voluntariat derulate prin Serviciul de Ajutor Maltez, spre acestea fiind atrași tot mai mulți tineri.

 

-       Domnule Tischler, vorbiţi-ne despre importanța și necesitatea DJTS din punct de vedere concret în ceea ce privește activitățile sale.

-       Importanța DJTS ar trebui să fie, și cred că și este, una foarte mare, la fel cum ar trebui să fie și influența. Desigur, acum vorbim despre două foste direcții comasate, dar eu m-aș referi la partea de tineret și cea de sport oarecum separat, chiar dacă uneori par a fi inevitabil legate. Astfel, la momentul preluării conducerii Direcției de Tineret, în 2006, existau deja în județ foarte multe organizații de tineret care făceau lucruri bune și frumoase, dar nu exista o organizare care să și popularizeze aceste lucruri sau să le ”vândă”, ca să spun așa... Tinerii nu erau deci foarte organizați, nu știau de posibilitățile unei bune legături cu media, încercau să strângă bani prin sponsorizări dar nu prea știau cum. Așa că, din 2006, am încercat să ajungem în fiecare localitate și le-am atras atenția că organizațiile trebuie să colaboreze, să aibă o bază comună; așa au învățat despre organizare, gestionarea conflictelor... Eu însumi pot spune că am avut și noroc, deoarece în anii ’90 am terminat două cursuri de formator pe metodologia germană, deci mi-a fost oarecum mai ușor să intru în toate aceste contacte. După ce am reușit să adunăm organizațiile de tineret și să înființăm altele, am organizat cursuri pe diverse teme, direcționându-i spre comunicare și strângerea tuturor informațiilor legate de organizațiile de tineret. Pe vremea aceea am descoperit câți tineri minunați și ce proiecte bune pentru tineret existau inclusiv în mediul rural, așa că i-am strâns pe toți într-o bază de date prin care s-a creat o ”mișcare de tineret”. Organizații de tineret existau, deci, noi doar le-am dat o direcție mai clară și le-am ”instituționalizat” în sensul bun al cuvântului.

 

-       Asta s-a întâmplat în decursul mai multor ani, cum a fost însă contactul cu partea de Sport?

-       Sincer, când s-a realizat comasarea direcțiilor aveam idei bune și doream să fac multe în rândul sportivilor și organizațiilor sportive, dar mi-am dat seama că nu se poate. După comasare, spre finele anului trecut, am încercat să mă așez la masă cu reprezentanții sportivilor, ai cluburilor, ai acelorași domeniu - spre exemplu, cei de karate, de fotbal etc. Cea mai mare problemă este aceea că se fac multe activități, multe concursuri, dar fără finalitate - nu sunt invitați la acestea antrenori de specialitate care dintr-o activitate de sport în masă să identifice copiii cu calități. Ce vreau să spun este că e foarte bine să facem sport de masă, dar ar trebui să avem la aceste competiții și specialiști care să vadă, din o sută de copii care aleargă, de exemplu, care sunt cei zece de care trebuie să ne ocupăm astfel încât să ajungă să facă sport de performanță. Ceea ce m-a mirat foarte mult este faptul că există, la nivelul cluburilor și al antrenorilor, neînțelegeri, mici orgolii, de asta nu e chiar atât de unit sportul. O altă problemă a noastră, a conducătorilor și chiar a politicienilor, este aceea că nu avem o strategie locală și județeană în ceea ce privește sportul. De aceea, toți antrenorii și conducătorii de cluburi se plâng permanent de bani, sunt ajutați pe moment, dar nu știu dacă asta poate ține loc de strategie, căci asta înseamnă doar rezolvarea problemelor pe moment. Dar asta nu ține loc de strategii care să formeze echipe permanente, pe termen lung. Acum suntem în situația în care am reușit să vorbesc cu destul de mulți reprezentanți ai sportului covăsnean, sper să ajungem cu toții la o înțelegere. Dar trebuie să facem activități cât mai multe pentru sportul în masă, iar pe cei talentați să-i îndrumăm spre sportul de performanță, astfel încât în timp să se găsească și investitori, sponsori.

 

-       În concluzie, în ce direcţie merge sportul covăsnean?

-       Cred că fiecare ramură vrea să ajungă cât mai sus și asta nu e o problemă. Dar nu e de ajuns să trângem 200 de copii cu care să lucrăm, ci trebuie să ne axăm pe implicarea cât mai multora, să-i selectăm pe cei mai buni și să le dăm șanse reale spre performanță. De exemplu, cei mai mari fotbaliști ai lumii au început în țări precum Brazilia sau Columbia, în nisip, cu portocale sau mingi de cârpă, dar cineva le-a văzut talentul și le-a dat mingea. Asta ar trebui să facem și noi, să le dăm mingea în loc de cârpă, spații și pobilități de a face performanță.

 

-       Și avem bani pentru așa ceva?

-       La Direcție nu avem, ne limităm la asigurarea medaliilor și diplomelor. Dar avem baze sportive bune și dacă vom avea și persoane doritoare să sprijine sportul, atunci vom putea strânge acești copii și fără investiții foarte mari. Dar trebuiesc constituite legăturile, poate atunci va veni și mediul privat care se va axa pe diverse sporturi. Dar sunt sigur că dacă vom prezenta strategii clare și viabile, mulți investitori ar fi deschiși spre așa ceva. Insist deci pe strategii și investirea în tineri, fie sport sau organizații de tineret.

 

-       Revenind la partea de tineret a Direcţiei, există interes din partea tinerilor pentru a se implica puternic pe viitor în organizarea activităţilor de acest gen?

-       Există o generație bună care vine din urmă, au idei și inițiativă. Acum avem posturile blocate, dar dacă aș avea posibilitatea, aș angaja acum un tânăr de 21-22 de ani, pentru că au altă viziune, sunt interesați să facă multe schimbări și au determinare de a se implica. Tinerii și-au schimbat încet-încet părerea față de Direcție, vin spre noi, ne caută pentru proiecte - pe sport, pe activități de cultură, spirituale, de dans sau muzică, diverse evenimente, tot ceea ce poate atrage tinerii. Cred că am deschis ușa DJT, am dezbrăcat ”haina instituției de stat” și de aceea vin spre noi cu încredere. Cred că și atitudinea noastră, a celor de la Direcție, a contribuit la îmbunătățirea relației cu tinerii, în sensul că ne-am purtat deschis cu ei.

 

-       În ceea ce privește taberele judeţului, care mai este situaţia acestora?

-       Avem o tabără pusă la punct complet - cea de la Pădureni, care e funcțională pe timp de vară și iarnă, având toate utilitățile și dotările necesare; în timp, aici s-au investit 1,6 milioane de lei și acest lucru a fost posibil pentru că această locație era clară din punct de vedere juridic. La fel era și cea de la Crasna, dar aici este o problemă cu inundațiile - ar trebui făcut un dig pentru a împiedica revărsarea apelor, e complicat și nu vom primi bani de investiții pentru așa ceva. În rest, mai sunt taberele de la Ozunca Băi - unde sunt probleme cu lipsa de apă, cea de la Comandău ar trebui refăcută din temelii și cea de la Zăbala, unde iar nu am reușit să investim deloc. Adevărul este că ne-am axat pe tabăra de la Pădureni, urmează probabil și celelalte, odată ce vor fi preluate de către Consiliul Județean. La Pădureni avem capacitatea de a atrage permanent grupuri de tineri și de elevi. Ideea este că din tabere nu trebuie urmărit neapărat profitul, ci să se obțină banii pentru întreținere, în vreme ce fondurile de investiții trebuie atrase prin alte mijloace.

 

-       Ce proiecte are DJTS în perioada care urmează și care sunt evenimentele aflate în așteptare?

-       Proiectele sunt cele uzuale, cu organizațiile de tineret și diversele activități sportive, pe ambele trasându-se cele legate de voluntariat, acesta fiind Anul Voluntariatului. În ceea ce privește Direcția, avem în plan reabilitarea completă a clădirii în care se afla Direcția de Sport, tocmai pentru a ne putea muta toate birourile la un loc, în prezent împărțindu-ne în două locații, din care una este închiriată. Pentru refacerea clădirii avem nevoie de 600.000 de lei, din care am obținut în acest an 380.000 de lei, deci lucrările pot fi demarate. Vom reface totul la un nivel bun, astfel încât vom crea spații pentru birouri, dar și vestiare și locuri de cazare, ca în cazul unor evenimente să nu fim nevoiți să cheltuim bani pe pensiuni sau hoteluri. În ceea ce privește evenimentele, acum pregătim Zilele Sportive pentru perioada 3-5 iunie, acestea urmând să fie dedicate tinerilor cu deficiențe. Suntem parteneri și în Caravana Tineretului care va promova voluntariatul, tinerii județului fiind foarte atrași de aceasta. Ne pregătim de mai multe activități, în parteneriat cu cluburile sportive, cu școli și organizațiile de tineret. Deci nu ducem lipsă de activități, în niciun caz, tot ceea ce avem nevoie este să găsim parteneri și să avem putere de muncă.