Pentru unii soluția de a ieși din impas, pentru alții o urmare a unei boli psihice, suicidul pare să fie, din păcate, nelipsit în lume, în societate, în comunitate. Depresia, schizofrenia și adicțiile sunt factorii majori care influențează deciziile oamenilor de a-și pune capăt zilelor. La nivelul județului Covasna, numărul cazurilor de suicid a înregistrat o ușoară creștere în prima parte a anului 2018 față de aceeași perioadă a anului trecut, de la 11 la 15, potrivit datelor Direcției de Sănătate Publică (DSP) Covasna, deși tendința la nivel național este de scădere încă din 2010 încoace.

Județul Covasna se înscrie, conform datelor Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” în rândul zonelor cu incidență „tradițională” mare a sinuciderilor la 100.000 de locuitori, chiar dacă, e adevărat, tendința în aceste cazuri de moarte violentă este în scădere.

Statistica DSP Covasna arată că pe parcursul anului 2017 s-au înregistrat 43 de cazuri de sinucidere, din care 32 erau bărbați și 11 femei, în scădere față de anii anteriori, ca de exemplu 2015, când 48 de persoane au decis să-și încheie astfel socotelile cu viața.

Cele 43 de sinucideri înregistrate în județul Covasna pe parcursul anului 2017 au fost finalizate prin metode precum spânzurare, intoxicații, împușcare, potrivit INML. Specialiștii covăsneni spun că factorul major care împinge oamenii spre asemenea gesturi tragice, pare să fie depresia, dar există și alte afecțiuni la fel de periculoase.

Depresia, boala secolului XXI

Depresia este o afecțiune ce îi determină pe oameni să se focalizeze numai pe dezamăgiri, eșecuri, să privească doar partea goală a paharului. Stările de melancolie de lungă durată, izolarea sunt câteva simptome al depresiei, potrivit psihologului covăsnean Zoor Richard. Persoanele depresive sunt cele care se concentrează mai mult pe problema în sine, decât pentru găsirea unei soluții de a ieși din impas.

„Depresia este o boală psihică destul de răspândită în zilele noastre. Trebuie totuși să facem o diferențiere între depresia propriu-zisă și anumite simptome care durează mai puțin, eu le-aș spune simptome trecătoare, anumite stări trecătoare de nefericire, anumite stări de melancolie, de tristețe. Acestea sunt, de fapt, și simptomele depresie, cum ar fi tristețea, cum ar fi starea aceea când nu ai chef de nimic, nu ai chef să te întâlnești cu nimeni, acestea pot dura o zi, două, eventual o săptămână, când ni se întâmplă ceva, am rămas fără serviciu, a avut loc un divorț, un deces în familie (…). Depresia în sine, ca și tulburare psihică, este atunci când aceste simptome despre care v-am spus mai înainte se mențin în timp mai îndelungat, în loc să îmi revin, mă adâncesc din ce în ce mai mult în această stare de tristețe, în această izolare, în această stare de a mă simți cel mai nefericit om”, ne-a declarat psihologul Zoor Richard.

Cauzele apariției acestei afecțiuni diferă de la om, la om, iar de multe ori la instalarea depresiei contribuie factori genetici și biologici.

„Cauzele pot fi foarte multiple, sunt diferite la fiecare persoană, în funcție de constituția sa psihică, constituția personalității umane, pentru că sunt persoane care trec prin foarte multe încercări ale vieții și ne mirăm cum sunt atât de puternice că totuși rezistă și nu au clacat psihic. Există insă și persoane care sunt mult mai labile psihic, din cauza educației, a geneticii sunt mai vulnerabile și atunci starea de depresie se poate instaura din motive mult mai ușoare”, ne-a mai spus Zoor Richard.

Adolescenții și bătrânii, cei mai predispuși depresiei

Cei mai predispuși depresiei sunt adolescenții și bătrânii, în opinia psihologului Zoor Richard. Tinerii, dar mai ales adolescenții nu au întotdeauna cea mai ușoară viață. Aceștia sunt supuși unei avalanșe de presiuni atât personale, cât și sociale și școlare.

Depresia în rândul adolescenților este mult mai gravă decât în cazul adulților. Această stare depresivă este însoțită de o serie de dificultăți de concentrare si deficite emoționale.

Potrivit medicului de specialitate, adolescenții pot fi cuprinși de stări depresive mai ales atunci când se simt singuri, când părinții sunt plecați în străinătate, atunci când încearcă să-și găsească un drum în viață și nu reușesc.

Alături de adolescenți, predispuși depresiei sunt și bătrânii. Pensionarea, lipsa materială și bolile fizice sunt alţi factori declanşatori, în cazul persoanelor în vârstă. Iar deseori, suicidul este ales ca modalitate de a scăpa de probleme și suferințe.

„Eu cred că este vorba în special despre tineri și despre bătrâni. Am fost solicitat să îmi dau cu părerea despre câteva cazuri de sinucidere în cazul adolescenților. Este puțin mai greu pentru ei pentru a-și găsi drumul în viață, mai ales dacă rămân singuri în sensul că părinții sunt plecați prin alte țări la muncă, sau părinții sunt foarte exigenți, sau chiar ei își pun niște ștachete foarte mari la care nu reușesc să ajungă și atunci se întâmplă aceste stări depresive. Sau la vârsta înaintată, când deja devii pensionar, inutilitatea pe care o simți sau chiar lipsa materială, pentru că pensiile știm că sunt foarte mici, atunci din cauza problemelor economice încep și certurile în familie și atunci unele persoane clachează”, a mai adăugat psihologul covăsnean.

Cum putem ajuta persoanele depresive?

Psihologul Zoor Richard ne sfătuiește pe toți, în primul rând, să îi observăm pe cei din jurul nostru, iar în cazul în care remarcăm anumite gesturi, anumite atitudini ce nu îi sunt specifice persoanei respective, să convingem persoana în cauză să apeleze la un specialist.

„În primul rând, trebuie să fim atenți la cei din jur. Dacă vorbim despre părinți, este foarte important să își urmărească atent copiii, în special dacă sunt adolescenți. Primul pas este observarea persoanelor din jurul nostru, dacă se întâmplă ceva cu ele, aici vorbim despre copii, partenerul nostru de viață, părinți, iar al doilea pas, dacă se depistează simptomele depresiei este îndrumarea către un specialist”, ne-a mai comunicat Zoor Richard.

Schizofrenia și alcoolismul, alți factori importanți de risc pentru suicide

În ceea ce privește tentativele de sinucidere, acestea sunt mai frecvente în cazul femeilor, iar suicidul finalizat este mai des întâlnit în rândul bărbaților.

Femeile aleg metode de suicid mai puțin drastice, apelând la intoxicația cu medicamente, în timp ce bărații apelează la metode mai drastice cum ar fi aruncarea de la înălțime, spânzurarea, potrivit medicului specialist în psihiatrie, Ercse Ferenc, șeful secției de Psihiatrie a Spitalului Județean Covasna.

„În schizofrenie, acolo metodele de sinucidere sunt drastice, radicale, bizare, nu neapărat cu o finalitate, dar oricum au consecințe și urmări pe termen lung”, ne-a declarat medicul Ercse Ferenc.

Datele demografice arată că bărbatul fără familie întemeiată sau divorțat, trecut de 40 de ani, consumător de alcool și provenind din mediul rural prezintă cel mai mare risc pentru suicidul finalizat.

„Tentativele de suicid sunt în număr foarte mare, noi, în spital ne întâlnim cu astfel de persoane tentate să se sinucidă. Tulburările afective, în depresie sunt cele mai frecvente cauze, dar nu neapărat, sunt multe alte afecțiuni care au risc autolitic ridicat. Dintre acestea pornind de la depresia, cu o formă mult mai gravă, tot o tulburare afectivă, tulburarea bipolară care se manifestă atât prin episoade maniacale, cât și prin episoade depresive este o boală destul de rezistentă la tratament și este o altă afecțiune  în care atât în forma maniacală, cât și în cea depresivă suicidul este foarte frecvent, în tulburări psihotice cronice, și anume în schizofrenie. În tulburări de personalitate, pshihopatia și în adicții, mai mult alcoolismul, deci dependența de alcool este un factor de risc medical foarte ridicat”, a mai adăugat psihiatrul Ercse Ferenc.

Semnale de avertizare în cazul gândurilor suicidale

Pierderea interesului pentru activitățile zilnice, discuțiile despre sinucidere, schimbările de dispoziție, retragere din viața socială sunt câteva dintre semnele de avertizare, mai spun specialiștii covăsneni.

Sinuciderea în perspectiva bisericească: „A-ți lua viața este un păcat strigător la cer”

Un păcat major în toate marile culturi religioase este decizia de a-ți lua singur viața. Se consideră că viața este darul lui Dumnezeu pentru fiecare dintre noi și doar El ți-o poate lua, iar sinuciderea înseamnă a te opune voinței divine.

Preotul Vasile Ilie din comuna Zagon este de părere că multe persoane ajung să recurgă la astfel de acte din cauza deznădejdii și accentuează ideea că oamenii care cad în deznădejde, care trăiesc dezamăgiri pot fi ajutați printr-un sfat bun, o vorbă bună. Potrivit acestuia, chiar el a convins numeroase persoane să se elibereze de astfel de gânduri negre.

„Sinuciderea este un păcat în fața lui Dumnezeu, în sensul că El este cel care ne dăruiește viață, El este cel care ne poartă de grijă. La sinucidere se ajunge din cauza singurătății, datorită greutăților, din cauză că omul se simte dezamăgit, deznădăjduit. În primul rând, cauza principală este deznădejdea, de aceea omul ajunge la sinucidere, el nu mai este lucid, el nu mai gândește pozitiv, pentru el nu mai există nicio speranță. Noi, ca și duhovnici, am putea ajuta foarte mult,  cu o părere, un sfat bun la momentul potrivit ce i-ar putea întoarce pe acești sinucigași. Să știți că și eu am cunoscut în viața de preot destule astfel de cazuri. Pe foarte mulți dintre ei am reușit să îi conving să nu recurgă la așa ceva.

Înaintea lui Dumnezeu este un păcat mare sinuciderea, iar pe noi, pe toți ar trebui să ne preocupe faptul de a nu se ajunge la sinucidere, iar cine odată și-a pus în gând lucrul acesta, are mare nevoie de un ajutor, de un sfat, de o mână caldă, de o vorbă dulce, de o persoană pe care să o simtă aproape

A-ți lua viața este un păcat. Sunt și cazuri de sinucigași care nu mai sunt în toate facultățile mintale, dar tot sinucidere se numește. Un sinucigaș nici nu se înmormântează cu preoți, slujba este foarte redusă, 2, 3 rugăciuni, Tatăl Nostru, dar asta nu înseamnă că noi nu trebuie să fim alături de familia care este distrusă. Este un păcat strigător la cer”, ne-a spus preotul Vasile Ilie.

Începând din 2010, cifrele în cazurile suicidului au înregistrat un trend descendent în România, iar cifrele par să rămână astfel. Dacă în 2016 la nivel național s-au înregistrat 2.459 de astfel de cazuri, în 2017 numărul morților datorate sinuciderilor s-a oprit la 2242, conform INML. O statistică din 2015 a IML arată de asemenea că în 2015, județul Covasna era în topul județelor raportat  la numărul de sinucideri la 100.000 de locuitori. Dacă media națională era de 12,33 de cazuri/100.000 de locuitori, județul nostru înregistra 23,8 cazuri.

Peste 800.000 de persoane se sinucid anual în întreaga lume şi 75% dintre cazuri se înregistrează în ţările unde populaţia are venituri mici şi medii, potrivit unui raport elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) în 2014. Același studiu arată că la fiecare 40 de secunde o persoană se sinucide în lume, însă numărul celor care încearcă să se sinucidă şi nu reuşesc este cu mult mai mare. OMS a arătat de asemenea că bărbaţii sunt de două ori mai predispuşi la suicid, iar rata celor care îşi pun capăt zilelor din rândul sexului puternic este mult ai mare faţă de cea a femeilor.

Cel mai recent caz de sinucidere care a lăsat înmărmurită lumea întreagă este cel al designerului american Kate Spade, care a fost găsită spânzurată în propriul apartament din New York, marți, în jurul orei 10:00.

Banii, faima și bunăstarea, se pare, nu sunt garanția unei vieți lipsite de griji, ci mai important este să avem alături de noi oameni care să poată să ne dea o mână de ajutor când avem nevoie, un sfat, un zâmbet și o vorbă caldă care să ne scoată din impas și care să risipească gândurile negre.