Peste 20 de persoane din afara Uniunii Europene și-au găsit locuri de muncă în județul Covasna 

Este clar că sunt multe similitudini între Ditrăul din Harghita și județul Covasna, dar la fel de multe sunt și diferențele. Și nu doar în ceea ce privește distanța care ne desparte, ci și raportarea la fenomenul migrației. Sunt 23 de cetățeni străini care muncesc, legal, în județul Covasna și un total de 165 de posesori de ședere temporară și pe termen lung. Patronii se declară mulțumiți, iar specialiștii și străinii văd oportunități, nu probleme. Cel puțin cei cu care noi am reușit să stăm de vorbă. Printre aceștia se numără și proprietarul unei brutării din satul Valea Seacă, unde în noiembrie s-au angajat patru nepalezi. 

Datele furnizate miercuri de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Covasna arată sunt 23 de cetățeni care vin din afara UE și a spațiului economic european care lucrează cu acte în regulă în județul Covasna. Dintre aceștia, 14 au avut nevoie de aviz de muncă, conform Ordonanței 25 din 26 august/2014 privind detașarea străinilor pe teritoriul României 

Trei persoane din Turcia lucrează la RGT România, două, din Camerun și Nigeria, figurează în actele echipei de fotbal Sepsi OSK, SC Morărit și Panificație Lucaks Company SRL din Sânzieni a angajat patru brutari din Nepal, SC Leopard Starter Târgu Secuiesc trei cetățeni chinezi, vânzători, iar Hotel Clermont din Covasna are doi angajați din Sri Lanka, lucrători în restaurant. 

Ceilalți nouă cetățeni nu au avut nevoie de aviz de muncă, pentru că, de exemplu studenții sau persoanele care au venit în România pentru reîntregirea familiei sunt exceptate de la această regulă. 

„Pot să lucreze, dar angajatorul este obligat, în baza articolului 34, să anunțe Oficiul Român de Imigrări că angajatul este străin”, a spus miercuri inspector șef adjunct Liliana Balmuș, de la ITM Covasna. 

Pe de altă parte, anul trecut s-a identificat un singur caz de încălcare a legislației muncii în ceea ce îi privește pe cetățenii străini. 

„Nu am avut cazuri frecvente de încălcare a legislației muncii. Excepție a fost un caz din Ozun, unde au fost găsiți patru moldoveni fără a avea aviz de muncă și fără contract individual de muncă”, a completat aceasta. 

Totodată, în evidențele Biroului de Imigrări al județului Covasna figurează 165 de posesori de ședere temporară și pe termen lung. 

„În ultimii ani, fenomenul migraționist la nivelul județului Covasna este constant, fără fluctuații semnificative. Spre exemplu, în anul 2018, pe raza județului Covasna erau înregistrați 140 de cetățeni străini. Principalele scopuri pentru care străinii și-au stabilit aici reședința sunt reîntregirea familiei în calitate de membru de familie al unui cetățean român și angajare în muncă. Domeniile de muncă cel mai frecvent accesate de străinii care vin să lucreze pe raza județului sunt în industria textilă și sport”, ne-a informat Biroul de Imigrări al Județului Covasna. 

Patru brutari din Nepal în satul Valea Seacă din Sânzieni 

Din noiembrie 2019, în satul Valea Seacă din comuna Sânzieni, la populația de peste 600 de locuitori ai localității s-au mai adăugat încă patru. Este vorba de noii brutari, veniți tocmai din Nepal. Oameni serioși și harnici, după cum îi cataloghează chiar patronul. 

„Nepalezii sunt oameni cumsecade, harnici. Nu avem probleme. Chiar m-am interesat și la Consiliul Local și nimeni nu zice nimic despre oamenii ăștia. Nu știu ce s-a întâmplat acolo la Ditrău. (...) Niciodată nu m-am gândit că o să fie probleme. Prima dată, când am discutat aspectul acesta, în ianuarie, februarie, am vorbit cu alți patroni care au adus lucrători din Nepal și îmi spuneau că nu au avut nicio problemă. Eu sunt mulțumit. Și ceilalți muncitorii se înțeleg bine cu ei. Singura problemă este că vorbim doar în engleză, dar încep să învețe și românește și maghiară”, a declarat, pentru Observatorul de Covasna, patronul brutăriei din Valea Seacă, Lukács Attila. 

Acesta ne-a precizat că a decis să angajeze oameni de peste granițe pentru că nu își mai putea desfășura activitatea altfel.

„În august am oprit activitatea. Aproape o lună de zile am lucrat numai un schimb, că nu mai aveam forță de muncă. Și a durat mult (n.red. până au venit muncitorii din străinătate). Am depus cererea în martie, aprilie și numai în noiembrie au venit muncitorii. Dacă nu am găsit aici forță de muncă, a trebuit să aduc de undeva”, a mai spus Lukács Attila, patronul SC Morărit și Panificație Lukacs Company SRL, care a spus că nu exclude manipularea politică sau chiar vreun joc al unei concurențe în ceea ce privește cazul din Ditrău. 

„Dacă mergem și noi în străinătate și se comportă străinii cu noi cum s-au comportat cei din Ditrău, atunci...vă dați seama cum ar fi?”, a întrebat retoric patronul din Sânzieni. 

Liniște și la Covasna 

Liniștea este resimțită și în orașul Covasna. Întrebat dacă a auzit reacții cu privire străinii care lucrează aici, având în vedere că la unul dintre hotelurile renumite din Covasna lucrează doi cetățeni veniți din Sri Lanka, primarul ne-a spus că nu știa despre acest aspect, ceea ce denotă că nu sunt probleme în acest sens. O problemă care se simte din ce în ce mai acut este, totuși, lipsa forței de muncă, în special calificate, în domeniul turismului, a punctat acesta. 

„Mai ales la hotelurile cu clasificare superioară este nevoie de angajați cu pregătire, școlarizare, care știu limbi străine. Suntem deficitari la acest capitol și problema este că timpul va agrava acest fenomen. Dar noi încercăm să compensăm prin stabilirea planurilor de școlarizare, pentru înființarea unor clase de profil, ca să compensăm forța de muncă, mai ales calificată”, ne-a spus Gyerő József. 

Migrația, un fenomen normal în secolul informației 

Din perspectivă economică, venirea cetățenilor străini în România este un fenomen cât se poate de normal, având în vedere criza forței de muncă, manifestată în toată Europa, spune președintele Camerei de Comerț și Industrie Covasna, Edler András-György. 

„Începe un proces în care vin oameni din alte țări să lucreze și la noi. Și de unde vin? Sigur că nu vor veni din Vestul Europei, unde, de fapt pleacă oamenii noștri, ci vor veni din alte zone ale lumii, ceea ce este un lucru normal, în secolul informației și al posibilităților de mișcare. (...) Eu nu văd asta o problemă, ci chiar o văd ca pe o posibilitate, inclusiv pentru firmele din județ care sunt în căutare de forță de muncă să se orienteze spre aceste posibilități. (...) Mișcarea forței de muncă este un lucru firesc. Nicio întreprindere nu se poate dezvolta fără oameni”, a spus Edler András-György. 

În ceea ce privește ideea că străinii ar beneficia de salarii mai mari decât oamenii locului, acesta spune că toți patronii caută să minimizeze cheltuielile, nicidecum să le sporească, în defavoarea profitului. 

„Dacă un întreprinzător este dispus să dea un salariu de 3.000 de lei, înseamnă că nu a găsit pe altcineva căruia să îi dea 2.900. Asta este piața, până la urmă. Nu o să cumpere cineva făină la 3 lei, dacă găsește aceeași calitate la 2,5 lei. Acei 50 de bani se reflectă în prețul final, care, din punct de vedere concurențial, nu ajută. Dacă cineva vrea să aducă oameni de afară, îi aduce pentru că nu mai găsește aici”, a spus Edler András-György, subliniind totodată că cel mai probabil nimeni nu caută birocrația foarte stufoasă pe care o presupune acest proces. 

Cât despre cazul din Ditrău, președintele CCI Covasna spune că discuțiile s-au născut poate și din confuzie și lipsă de informare.

„E o mare confuzie în mintea oamenilor în ceea ce privește acei migranți din Germania, pe care îi vedem la televizor, care fac probleme și stau după ajutoare sociale și acești oameni care vin printr-un procedeu legal, verificat, cu contract de muncă și mare birocrație. Sunt două categorii diferite”, a punctat Edler András-György. 

Acesta ne-a mai spus că și la nivelul Camerei de Comerț și Industrie Covasna este un program de recrutare de angajați din Vietnam pe diverse domenii, dar că până în prezent nu s-a concretizat niciun contract, deși au fost persoane care s-au interesat.  

„Străinii” noștri 

Fie că vin pentru locuri de muncă sau la studii, este cert că nici pentru „străini” nu este ușoară despărțirea de acasă, indiferent de motivația care aduce acest rezultat. La fel este și cazul colegei noastre, Daniela Luca, cetățean al Republicii Moldova, „adoptată” de Sfântu Gheorghe. 

„Am luat decizia de a pleca din Republica Moldova în 2016. Deja de pe atunci aveam o presimțire că nu mă voi întoarce prea curând. După un an în care am încercat să îmi clădesc un viitor în București, m-am mutat la Sfântu Gheorghe, un oraș care m-a cucerit din prima. Mic, cochet și liniștit – fix pe gustul meu. A fost o decizie spontană, dar pe care nu am regretat-o niciodată. Am devenit studentă la UBB Sfântu Gheorghe, iar între timp îmi căutam un loc de muncă. Am știut dintotdeauna că anumite lucruri se întâmplă la momentul potrivit, însă atunci am trăit-o pe pielea mea. După primul an de facultate, în vacanța de vară, m-am angajat la ziarul Observatorul de Covasna. Echipa de aici a avut o inexplicabilă încredere în mine. Acum, privind în spate, simt că nu m-am maturizat din clipa în care am plecat din țara în care m-am născut, ci din clipa în care am semnat contractul de muncă. Doar atunci am văzut ce înseamnă cu adevărat responsabilitatea și cât de satisfăcătoare poate fi munca cot la cot cu niște oameni care te apreciază și te încurajează ori de câte ori ai nevoie, chiar și aici, unde ești „străin”. Acum, pe lângă activitatea de la ziar, lucrez la licență și am în plan să urmez și studiile de masterat, tot aici, la Sfântu Gheorghe, unde câțiva oameni cred în mine, iar alte câteva mii îmi citesc știrile. Acest oraș mi-a oferit mai mult decât am avut nevoie pentru a mă simți că sunt la locul potrivit, iar eu încerc să ofer zilnic ceva în schimb”, spune Daniela Luca. 

Sigur că teama de nou și de pierdere a identității este prezentă și în sânul comunităților covăsnene, ca peste tot în țară și în lume. Dar asta nu trebuie să ne oprească să încercăm să empatizăm și să privim dincolo de etichete. 

Sursă foto: Unsplash.com și Pexels.com