Bilanțul finalului de an 2020 vine nu doar cu cifre și date, ci și cu lecții sau concluzii pe care pandemia le lasă în urma sa. Din perspectiva Spitalului Județean de Urgență Covasna, una dintre instituțiile de bază din județ implicate în lupta împotriva noului coronavirus, sfârșitul anului marcat de COVID-19 vine cu o listă de 5 concluzii, care se vor transforma în priorități pentru 2021.

1. Deși distanțați, munca în echipă este mai importantă ca niciodată

Managerul SJU Covasna, András-Nagy Róbert a spus miercuri, într-o conferință de presă, că în topul listei cu concluzii ale anului 2020 stă importanța muncii în echipă, pe toate palierele.

„Una dintre concluziile acestei perioade de 9 luni de zile este că putem lupta cu necunoscutul doar împreună. Toată lumea trebuie să își asume și să realizeze partea sa din această muncă. Pornind de la această idee, în următoarea perioadă, pentru a strânge și a ușura această muncă în echipă trebuie și o să creăm cadrul. (...) E nevoie de protocoale, de proceduri de lucru, iar anul următor acest lucru va fi o prioritate. (...) Cred că în viitor trebuie să ne străduim să lucrăm împreună pentru a ne consolida și legătura dintre spitalele din județ, atât în ceea ce privește efectivul de personal, cât și infrastructura. Scopul principal ar fi de a oferi o asistență de urgență și de bază în situații similare, într-un mod cât mai adecvat”, a explicat acesta.

2. Comunicarea la nivel instituțional trebuie îmbunătățită

Îmbunătățirea comunicării este o altă concluzie care vine după acest an în care criza sanitară a marcat întreaga lume.

„În primul rând, trebuie să lucrăm la o comunicare mai bună și la nivel instituțional. Mă refer la acele situații în care mesajul nostru sau substratul deciziilor noastre, prin care am reorganizat activitatea spitalului, are la bază mai multe acte normative. În acest morman de acte, peste 100, care a reglementat în această perioadă activitatea spitalelor, noi întotdeauna am încercat să găsim soluțiile cele mai optime, favorabile pentru pacient. Dar trebuie să lucrăm mai mult la a consolida, respectiv acolo unde este necesar, a crea noi oportunități pentru o comunicare mai aprofundată între pacienți și lucrătorul în domeniul medical, chiar și medic. (...) Nu mă refer neapărat la ce ton folosește medicul, ci mai ales despre o comunicare profesională, în care mesajul medical de la un profesionist se transmite integral la un neprofesionist, adică la pacient sau aparținător”,  a spus András-Nagy Róbert.

3. Pandemia a arătat că procesul digitalizării instituțiilor trebuie și poate fi accelerat și adaptat

Digitalizarea trebuie să fie o altă prioritate pe lista din 2021 atât pentru SJU, dar și pentru întreg sistemul sanitar din România, spune András-Nagy Róbert, mai ales că în perioada pandemiei s-a resimțit nevoia și utilitatea unor sisteme, ca de exemplu cel al consultațiilor online.

„Cred că trebuie să regândim întreaga infrastructură și la nivel de spital, și la nivel de sistem național. Dacă acum doi, trei ani, se discuta de spitale SMART, cred că acest concept trebuie adaptat din punct de vedere al infrastructurii de IT pe baza experiențelor din această perioadă”, a punctat acesta.

4. Cooperarea între instituțiile de sănătate se poate îmbunătăți prin schimburi de experiență

Îmbunătățirea cooperării este un alt punct la care sistemul sanitar din județul Covasna mai are mult de lucru, potrivit concluziei formulate de managerul SJU. Criza COVID a arătat și că este posibilă conlucrarea, mai ales prin mutările de personal și transferurile, care au fost asemenea unor schimburi de experiență.

„Avantajul atragerii lucrărilor, asistenților în principal, de la un loc de muncă la altul, de la o secție la alta a fost posibilitatea de a lucra într-un alt departament și de a obține o perspectivă asupra activităților acestuia, de a împărtăși experiențele dintre ei. Acest lucru trebuie să continue și după această perioadă, sub forma unui schimb de experiență, sub forma unui stagiu practic, la nivelul spitalului. Dar, dacă mă uit în afara gardurilor spitalului atunci trebuie să spun că, la fel, este necesară o mai strânsă colaborare între spitale, respectiv secții ale diferitelor spitale. Mă refer acum în principal la ideea de construcție, pe trepte a sistemului sanitar, de a circula informațiile, de a avea încredere unul în celălalt, de a trimite mai departe cazurile în timp util, la spitale ierarhic superioare. Va trebui să creăm acel cadrul de comunicare. (...) Va trebui să construim relația dintre spitale, dintre secțiile spitalelor”, a explicat András-Nagy Róbert.

5. Îngrijirea la domiciliu și centrele de îngrijire trebuie să primească mai multe fonduri și importanță

„Este necesară înființarea unor instituții de îngrijire. Mă refer în principal la două segmente: îngrijirea la domiciliu, care a existat și până în momentul de față, numai că finanțarea a fost la nivel național undeva la 0,25% din totalul bugetului Casei Naționale de Asigurări, dar și la centre de îngrijire, pentru care în momentul de față nu există legislație și nici finanțare. Va trebui să găsim soluțiile legislative în această speță. Centrele de îngrijire sunt o zonă tampon între spitale și familie. Adică am externat cazul, care nu mai are nevoie de o îngrijire medicală, dar are nevoie de îngrijire ce poate fi făcută în aceste centre”, a mai concluzionat managerul.