Interviu cu directorul Spitalului Judeţean, András-Nagy Róbert.

A trecut un an de când actualul manager al Spitalului Judeţean „Dr. Fogolyán Kristóf” a preluat şefia instituţiei. Despre ce paşi a făcut el şi echipa lui în acest prim an de mandat, am discutat chiar cu directorul András-Nagy Róbert, care, foarte încrezător, a spus că a realizat tot ce şi-a propus.

- Care sunt cele mai mari probleme ale spitalului pe care aţi reuşit să le rezolvaţi?

- Nu pot să indic o ierarhie a problemelor sau a rezolvărilor. Toate sunt la fel de importante. În primul rând aş menţiona faptul că înaintea venirii mele la conducerea spitalului, procedura de achiziţii, precum şi fluxul de aprovizionare erau prea complicate, prea anevoioase. Această problemă dorim să o modificăm în continuare, dar am reuşit să rezolvăm în această perioadă ca să avem pe stoc în spital majoritatea medicamentelor şi materialelor sanitare care sunt necesare pentru desfăşurarea activităţii. În legătură cu această latură a activităţii, dorim ca de la anul să creăm o formă de lucru care presupune un program. Este vorba despre o planificare lunară cu privire la ce medicamente şi materiale sanitare vom cumpăra în fiecare lună.

- Pe lângă această problemă a medicamentelor, oamenii se întreabă când va avea laboratorul spitalului certificat ISO?

- Am obţinut certificarea ISO pe spital şi pe secţia de radiologie, suntem în ultima etapă de contractare cu CAS, am reuşit să contractăm serviciile de imagistică, ceea ce înseamnă că aceste investigaţii medicale sunt decontate de către CAS, aşadar costul lor nu mai trebuie suportat de către populaţie. Urmează să lucrăm pe ISO-ul de laborator. Aici însă există o mică problemă, întrucât va trebui să prelungim implementarea ISO-ului pe laborator până la finalizarea proiectului POR câştigat de către Consiliul Judeţean. După terminarea acestui proiect va trebui din oficiu să avem certificat ISO, iar dacă am face acest lucru acum, ar fi un cost dublu pentru spital, ceea ce după părerea mea este inutil. Certificatul ISO costă în jur de 200.000 lei, aceşti bani ar fi practic aruncaţi, pentru că după un an jumătate-doi ani va trebui să îl facem din nou. Motivul pentru care vom trebui să dublăm de fapt certificarea ISO este acela că laboratorul se va muta după terminarea proiectului POR.

- Ştim că birocraţia internă a spitalului este una cu multe iţe. Aţi încercat în vreun fel simplificarea acesteia?

- Da, în ultima perioadă ne-am axat pe reducerea birocraţiei interne, sper ca până la sfârşitul lunii vom reuşi să finalizăm o formularistică unitară, ceea ce înseamnă o fişă a pacientului pe care să fie trecute toate datele necesare, de la luarea temperaturii corporale până la recomandarea medicaţiei, dar şi a necesarului de materiale sanitare şi medicamente ale unei secţii.

- Cum staţi cu personalul?

- Nu doresc să despart personalul spitalului pe categorii de genul medici, personal cu studii medii, personal administrativ sau auxiliar. Tratez problema unitar. Am creat o strategie pe zece ani în ceea ce priveşte politica de personal. Am identificat acele puncte vulnerabile în care în perioada următoare vor avea lipsă din cauza faptului că se vor pensiona unii colegi, sau din alte cauze. Încercăm să remediem aceste lipsuri în măsura posibilităţilor. Acum nu putem angaja personal pentru că legea nu ne permite, dar cu toate acestea am reuşit să aducem în această perioadă patru colegi noi, medici la secţiile de chirurgie pediatrică, neurologie pediatrică, diabetologie şi pneumologie. Am considerat că trebuie să aducem acele modificări organizatorice care ne-ar aduce mai multe fonduri de pe urma contractului cu CAS. Anul viitor vom putea obţine mai mulţi bani prin înfiinţarea compartimentelor de chirurgie şi neurologie pediatrică. În ceea ce priveşte pneumologia, aceasta nu a existat până acum  în cadrul spitalului, a fost doar dispensarul de pneumologie, finanţat din alte fonduri. Prin aducerea medicului specialist însă vom avea un cabinet de pneumologie care va funcţiona de la anul la capacitate maximă. Am încercat să lucrăm pe acele segmente unde este cerere din partea pacienţilor, pentru că atâta timp cât armata este plătită şi dacă nu este război, noi trebuie să pornim de la premiza că executantul serviciilor medicale este plătit după serviciile prestate. Aşadar trebuie să lucrăm la întărirea acelor segmente care ne pot aduce mai mulţi bani de la CAS.

- Un alt capitol despre care vă rog să îmi spuneţi câteva cuvinte este imaginea spitalului, care este în schimbare.

- Am creat logo-ul spitalului, am refăcut site-ul spitalului, iar prin aceste lucruri consider că am reuşit să creăm o interfaţă mai prietenoasă a instituţiei. În cadrul populaţiei din oraş şi din judeţ există o percepţie asupra imaginii spitalului nu prea bună. Cu toate acestea susţin cu tărie că în afara unor probleme organizatorice, medicii de aici îşi fac bine meseria în condiţiile actuale ale sistemului de sănătate din România. La secţia de urgenţe se prezintă anual în jur de 27.000 de persoane, care sunt tratate ori în spital, ori la urgenţă. Este o cifră foarte mare raportată la numărul de locuitori.

- Ce ne puteţi spune despre curăţenia în spital, lucrul poate cel mai des reclamat de către pacienţi?

- A fost într-adevăr o problemă în această privinţă la momentul preluării conducerii spitalului. Împreună cu directorul de îngrijiri, Joós Ştefan, am reuşit să aducem îmbunătăţiri concrete şi vizibile în această privinţă. Avem un program de curăţenie şi dezinfecţie, şi un nou regulament de igienă prin care am statuat câteva reguli în ceea ce priveşte modul în care vrem noi să funcţioneze acest palier al spitalului.

- La ora actuală spitalul este şi şantier. Cât va mai dura această stare?

- În 2005 s-a pornit proiectul de consolidare, proiect din care s-a terminat parţial o aripă de clădire, corpul mare, care a fost predat ca şi lucrare în luna noiembrie a anului trecut. Pe marginea acestui proiect de consolidare a venit şi proiectul finanţat din fonduri europene, câştigat de către Consiliul Judeţean Covasna. Pe lângă consolidare şi reabilitare au fost adoptate şi noi tehnologii, cum ar fi BMS-ul (Building Management System) pentru eficientizarea costurilor la utilităţi. Scopul este clar, economia de energie. Paralel se va construi un nou bloc operator echipat complet. Va fi un nou spital, dacă trebuie să sintetizez acest proiect. Este un lucru foarte important pentru comunitate, însă va trebui tratat cu responsabilitate de către toată lumea. Şantierul din curtea spitalului va continua cel puţin încă doi ani de acum, ceea ce va crea disconfort pacienţilor. Dacă ne uităm însă la beneficiile ce vor fi aduse aceleiaşi comunităţi, atunci cred că putem trece de acest disconfort şi rezultatul va vorbi de la sine pentru că vom avea un spital la standarde europene.

- Aţi reuşit să atrageţi rezidenţi? După informaţiile pe care le avem, aţi demarat un program de promovare a spitalului în rândul studenţilor la medicină.

- Am primit datele de la Direcţia de Sănătate Publică şi până acum s-au înscris 16 rezidenţi, ceea ce este un lucru îmbucurător. Secţiile pentru care s-au înscris aceşti absolvenţi sunt endocrinologie, cardiologie, medicină de laborator, epidemiologie, medicină internă, neurologie, psihiatrie, pediatrie, radiologie şi urgenţă. Am scos la concurs trei posturi pentru medicina de urgenţă, iar pentru restul specializărilor câte unul. Dacă vor veni sau nu aceşti tineri să lucreze la Spitalul Judeţean „Dr. Fogolyán Kristóf” din Sfântu Gheorghe depinde de rezultatul obţinut la examenul de rezidenţiat ce va avea loc în luna noiembrie. Menţionez faptul că aceşti tineri medici vor beneficia pe lângă salarii şi de locuinţe de serviciu puse la dispoziţia lor de către Primăria Sfântu Gheorghe.