Cei mai mulţi sunt oameni cu pregătire minimă și din mediul rural.

Județul Covasna a încheiat anul 2012 cu o rată a șomajului de 7,79%, ceea ce înseamnă mai exact 6.981 șomeri. Mai rău decât noi stau județe precum Buzău, Ialomița, Dolj, Alba, Galați, Dâmbovița, Călărași și Vaslui.

Potrivit datelor furnizate de AJOFM Covasna, 2.143 de șomeri covăsneni beneficiază de indemnizație, în vreme ce restul de 4.838 sunt șomeri neindemnizați, care pot fi numiți șomeri de lungă durată ce trăiesc din ajutoare sociale.

Directorul AJOFM, Kelemen Tibor, a declarat că aproape 25% dintre șomeri au între 30 și 39 de ani și 22% au între 40 și 49 de ani. Mai puțin afectați de șomaj par a fi cei cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani, unde procentul șomajului este de 9,07%, în vreme ce șomajul este foarte răspândit printre tinerii sub 25 de ani – 21%. Acest din urmă aspect reflectă inclusiv noile generații de absolvenți care și-au finalizat studiile în vara anului trecut și au intrat în evidența AJOFM.

Ca nivel al studiilor, cei mai puțini șomeri sunt în rândul celor cu studii superioare, cu o pondere de 3,75%, în vreme ce studiile medii reprezintă 15,51% dintre șomeri.

În mod evident, 80,73% dintre șomeri sunt oameni fără studii sau cu studii minime, primare sau gimnaziale (numărul exact al acestora este de 5.363 în tot județul). În general, aceștia sunt șomeri neindemnizați, care nu au mai lucrat de multă vreme și și-au pierdut speranțele. Mai rău este însă faptul că mulți șomeri sunt tineri din mediul rural, care nu au aceleași șanse precum cei din mediul urban, fiind dezavantajați inclusiv din punct de vedere al infrastructurii și transportului pentru navetă.

Cursurile și reconversia profesională, o soluţie pentru șomeri

„Vorbim de oameni care sunt șomeri și și-au pierdut încrederea în sine, fiind cel mai greu de plasat către noi locuri de muncă. Sunt mai multe aspecte, printre care faptul că unii au poate o pregătire dar aceasta nu e căutată – și atunci trebuie să vină la formare profesională, cursuri. În mediul rural nu avem investitori și șomerii de acolo au un nivel mai scăzut de pregătire (...). Din păcate, nici 2013 nu se prevede a fi un an ușor, situația economică și financiară a județului nu ne dă aripi deloc”, a explicat Kelemen, potrivit căruia doar 210 șomeri sunt în mediul urban și restul – cel mai mulți neindemnizați, în mediul rural.

Cei mai mulți șomeri provin de la locuri de muncă unde au lucrat fie ca muncitori necalificați, fie ca vânzători, zidari, manipulanți mărfuri etc. Soluția pentru acești șomeri, susține Kelemen Tibor, o reprezintă reconversia profesională și cursurile de calificare.

„Reconversia este unica măsură prin care reușim să producem efecte pozitive pentru mulți șomeri. Cursurile îi ajută nu doar la însușirea unei noi meserii, ci și la învățarea unei limbi străine, a muncii pe calculator. Plus că îi scot din pesimism, îi fac să aibă iar încredere în sine, îi aduc în mijlocul altor oameni, făcându-i să devină deschiși și comunicativi”, a mai explicat Kelemen Tibor.