Menyhart Geza a murit acum câteva zile, lăsând-o pe soţia sa, Emma, singură cu cei 13 copii O oală imensă cu mai multă apă decât legume sau carne fierbe de zor pe un aragaz improvizat în bucătăria unui așa-zis apartament din Câmpu Frumos. Apa se scurge pe pereți, frigul pătrunde până la oase iar mirosul sărăciei e impregnat în perdelele găurite, păturile vechi, mobila scorojită și covoarele rupte ce acoperă cimentul de pe jos. Doar aburii de la oală mai dau, pentru câteva clipe, senzația de cald, în vreme ce mai mulți

Menyhart Geza a murit acum câteva zile, lăsând-o pe soţia sa, Emma, singură cu cei 13 copii

O oală imensă cu mai multă apă decât legume sau carne fierbe de zor pe un aragaz improvizat în bucătăria unui așa-zis apartament din Câmpu Frumos. Apa se scurge pe pereți, frigul pătrunde până la oase iar mirosul sărăciei e impregnat în perdelele găurite, păturile vechi, mobila scorojită și covoarele rupte ce acoperă cimentul de pe jos. Doar aburii de la oală mai dau, pentru câteva clipe, senzația de cald, în vreme ce mai mulți copii de toate vârstele și doi-trei adulți stau care pe unde apucă în bucătăria întunecoasă, unde umezeala, mirosul de mucegai și cel de mâncare se amestecă.

Au avut 15 copii

Toate nenorocirile lumii par să se fi adunat în această locuință de oameni sărmani, care acum plâng moartea celui în care era singura lor speranță de mai bine cel puțin pentru traiul zilnic. Capul familiei, cel care a fost soț și tată, Menyhart Geza, de 51 de ani, a murit în urmă cu câteva zile, lăsându-și soția și ce pei 14 copii singuri. Vestea morții a venit ca un trăznet - Geza lucra pe unde apuca, ca muncitor zilier. Familia povestește că a venit seara acasă, s-a jucat cu cei mici, a dormit, iar a doua zi, dimineața la ora șase a făcut un infarct din care n-a scăpat cu viață. Soția sa, Emma, vorbește greu, fiind șocată și nevenindui să creadă că cel lângă care a trăit aproape o viață întreagă nu mai este.

Emma are 43 de ani și s-a căsătorit cu Geza de la 16 ani. Femeia spune că soțul ei a fost un om bun, pe care l-a iubit toată viața, chiar dacă au avut un trai greu, mereu presărat de lipsuri și sărăcie. Au fost împreună aproape 30 de ani, de aceea durerea nu poate să găsească nicio alinare și niciun răspuns acum, femeia privind într-una în gol, departe pe geamurile ce arată o imagine dezolantă a străzilor gri, pline de noroi.

15 „roade“ ale iubirii: 3 fete şi restul băieţi

„L-am iubit, că altfel nu făceam 15 copii cu el, trei fete și restul băieți... unul din copii ne-a murit cu ani în urmă, nu i-a dat Dumnezeu zile, dar restul sunt cât de cât bine și sănătoși. Nu ne-a fost ușor, dar ne-am descurcat din puținul pe care l-am avut. Ne-am luat de tineri și nicio clipă nu mi-am închipuit că mă va lăsa singură pe lumea asta și mi-e ciudă că s-a întâmplat așa, că era totuși tânăr la 51 de ani”, spune Emma, cu ochii uscați de atâtea lacrimi.

Toţi copiii ştiu să scrie şi să socotească

Femeia spune că din toți cei 14 copii, doar unul nu este acasă cu ea - feciorul cel mare, de 23 de ani, care e însurat și are la rândul său copii, locuind în Sfântu Gheorghe. În rest, ceilalți copii, cu vârste cuprinse între trei și douăzeci de ani, locuiesc alături de ea, la Câmpu Frumos. Cei mici merg la grădiniță sau la școală, patru la Câmpu Frumos și doi la Sfântu Gheorghe. I-a dat la școală pe toți, fiecare până când a putut și a fost capabil, dar spune că măcar e sigură că știu să scrie și să socotească, sperând ca cei mai micuți să se ridicea deasupra nivelului celorlalți, astfel încât măcar câțiva să-și construiască o viață mai bună decât cea pe care au avut-o părinții lor.

„I-am ținut pe toți lângă noi, i-am îngrijit așa cum am putut - sunt alții care-și dau copiii pe la orfelinate, noi n-am făcut așa, că i-am iubit pe toți. Geza a lucrat 27 de ani ca șofer livrator la Fabrica de Țigarete din Sfântu Gheorghe, iar după ce l-au disponibilizat a lucrat ca sezonier, pe unde apuca. Geza a lucrat și ca electrician, a avut mereu ceva de muncă, a lucrat și la fermă, pe unde a putut, cu ani în urmă era mai bine, așa am reușit să ne mai luăm câte ceva în casă, dar apoi a fost tot mai rău, cu bani puțini și multe guri de hrănit. A făcut tot ce putea să ne fie bine, eu nu am putut lucra, toată viața crescând copii... acum, că s-a dus, chiar nu știu ce vom face, dar sper că Dumnezeu ne va ajuta în continuare, nu se poate să ne lase așa, în voia sorții”, crede Emma.

Împovărată de grija zilei de mâine

Strângându-și toți copiii în jurul ei, Emma spune că aceștia au rămas singura sa avere. Își face griji nu doar pentru ceea ce va fi cu ei - ce vor pune pe masă în perioada următoare sau de Crăciun ci și pentru apartamentul pe care ar trebui să-l cumpere, conform planurilor Primăriei Sfântu Gheorghe. Emma nu poate spune exact cât i s-a cerut pe cele două camere, o bucătărie, o baie și un hol care arată insalubre și degradate în ultimul hal, dar știe că prețul e mare și nu va avea cum să-l plătească.

„Nu am de unde plăti, nu am niciun venit în afară de alocațiile copiilor și probabil pensia pe care o vor primi, așa că nu pot decât să sper că ne vor înțelege și ne vor pune niște rate mici... Nu-mi pot lăsa copiii nemâncați, pot înțelege că asta e viața mea, să locuiesc într-un apartament din acesta, să nu am decât cu ce supraviețui, de asta trebuie să fac cumva ca măcar copiii să o ducă cât de cât bine. Acum am rămas singură, sprijinul meu în viață s-a dus...”, mai spune Emma.

Despre soțul Emmei, om sărman dar cu suflet mare, vorbește foarte frumos și verișorul femeii, Fabian Joska. Acesta spune că Emma și Geza i-au fost ca părinții, deoarece el a rămas fără mamă și tată de la 12 ani. Joska are acum 37 de ani și crede că verișoara sa și soțul acesteia au fost marele său noroc în viață, spunând că fără cei doi, care l-au inclus în familia lor și au avut mereu grijă de el, știind să-l ajute sau să-i spună o vorbă bună atunci când a avut nevoie, nu știe ce s-ar fi ales de viața sa.

Am întrebat-o pe Emma ce anume ș-ar dori în perioada următoare, ce anume le-ar cere celor care ar putea să o ajute cumva în aceste clipe. „Nu-mi doresc multe, pentru mine nu-mi doresc decât să am ce le da copiilor de mâncare, astfel încât să nu se îmbolnăvească. Hăinuțe și cele necesare au, mâncare și dulciuri nu știu cum o să le iau... e greu, mai ales că vine Îngerașul (echivalentul lui Moș Nicolae în religia reformată – n.r.), apoi vine Crăciunul. Aș vrea să am ce le pune pe masă, să se bucure, să simtă cumva mai puțin lipsa tatălui lor”, ne-a spus Emma, care vorbind de soțul care tocmai a trecut în lumea de dincolo nu și-a mai putut stăpâni lacrimile.

Pentru cei care doresc să le ofere câte ceva copilașilor de la Câmpu Frumos, dulciuri sau mâncare, nu este foarte greu să găsească această familie: apartamentul 3 din blocul 5 se află exact la intrarea în cartier dinspre strada principală.