Institutul Național de Statistică (INS) a publicat primele date, provizorii, ale Recensământului Populației și Locuințelor (RPL) organizat anul trecut la nivelul întregii țări, cu date de referință 1 decembrie 2021. Populația rezidentă a județului Covasna este de 200.042 de cetățeni, în scădere față de 2011. La nivel național populația rezidentă este de 19.053.800. 

Dacă din 2011 până în 2021 numărul covăsnenilor a scăzut cu 10.135, din 2002 până în 2021 numărul persoanelor rezidente în județul Covasna a scăzut cu 22.407. Același trend de scădere s-a păstrat și din anul 1992 până în 2021, în această perioadă înregistrându-se cu 33.025 mai puțini covăsneni.

Populația județului începe să fie în creștere abia atunci când ne raportăm la datele de la un recensământ mai vechi de 40 de ani. Mai concret, conform datelor analizate de redacția noastră, populația rezidentă a județului a crescut în 2021 cu 1.025 de persoane față de câți covăsneni erau în 1977. 

Continuând în aceeași notă, față de datele din 1966, în 2021 sunt cu 23.184 mai mulți covăsneni. 

Revenind la datele mai recente, județul Covasna se află printre cele 39 de județe de la nivel național care au pierdut din populația rezidentă, față de precedentul recensământ, din 2011. Singurele județe care au înregistrat o creștere a populației sunt Ilfov, Bistrița-Năsăud și Suceava, arată datele provizorii ale recensământului din 2021. 

Câți cetățeni de etnie maghiară sunt în România

Din totalul populației rezidente în România (19.053.800), aproape 2,5 milioane nu au vrut să își declare etnia. Așadar, dintre cei care au răspuns acestei întrebări, 6% s-au declarat de etnie maghiară. 

„Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 16.568,9 mii persoane (din totalul celor 19.053,8 mii persoane care formează populația rezidentă a României). S-au declarat români 14.801,4 mii persoane (89,3%). Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.002,2 mii persoane (6,0%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569,5 mii persoane (3,4%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii sunt: ucraineni (45,8 mii persoane), germani (22,9 mii persoane) și turci (20,9 mii persoane)”, se arată în datele provizorii ale recensământului, publicate de INS. 

Din numărul total de persoane care și-au declarat limba maternă (16.551.400), 91,6% au spus că limba lor maternă este limba română, 6,3% limba maghiară, 1,2% limba romani și 0,2% limba ucraineană.

Câteva date de la nivel național

La nivel național, datele recensământului arată că din populația rezidentă a României 51,5% de persoane sunt de sex feminin și 52,2% provin din mediul urban. 

Când vine vorba despre nivelul de educație, 43,5% din populația rezidentă a României are un nivel mediu de educație (au absolvit postliceală, liceu, profesional sau tehnic de maiștri), 40,5% un nivel scăzut (primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 16% un nivel superior. 

Numărul persoanelor analfabete din țara noastră este de 143.600, conform datelor provizorii ale celui mai recent recensământ. 

Totodată, țara noastră are o populație din ce în ce mai îmbătrânită, la fiecare 100 de tineri existând 121,2 vârstnici. 

Din 2011 și până în 2021 România a pierdut 1,1 milioane de locuitori, mai arată datele celor de la INS.

Datele finale și complete ale RPL 2021 vor fi făcute publice pe etape, până la finalul acestui an.

RPL 2021 a fost al 13-lea recensământ din istorie și primul din România organizat integral în format digital.