Marți, 7 iunie, a fost o zi importantă pentru iubitorii de film din Sf. Gheorghe, care au avut nu doar prilejul de a vedea „R.M.N.”, cel mai nou film al lui Cristian Mungiu, ci și de a-i adresa întrebări regizorului, care a fost prezent într-una din sălile Cinematografului Arta pentru discuții cu publicul, alături de Deák Zoltán și Boros-Piroska Klára, cei doi actori din Sf. Gheorghe care fac parte din distribuție. Întâlnirea a făcut parte din turneul de lansare inițiat de regizor în mai multe localități din Transilvania.

După premiera și prezentarea în competiția oficială a Festivalului de la Cannes, despre filmul „R.M.N.” al lui Cristian Mungiu s-a scris și s-a vorbit extrem de mult. Și nici nu e de mirare dacă avem în vedere faptul că filmul scoate, într-un mod foarte îndrăzneț și de un realism izbitor, gunoiul ascuns sub preș. 

Deși s-a înțeles în mod greșit de către unii că „R.M.N.” este despre celebrul caz de discriminare de la Ditrău, filmul este, de fapt, despre noi toți. Este o oglindă în care ne putem uita acceptând că suntem așa cum suntem și asumându-ne că, dincolo de tot ce se așteaptă de la noi, în tenebrele ființei noastre suntem bântuiți de temeri generate de stereotipii, convingeri, credințe și prejudecăți. Cum spunea regizorul însuși într-una din multiplele declarații care i-au fost publicate în presă, filmul își propune să arate că valul de corectitudine politică ce s-a revărsat în ultimii ani asupra noastră „a schimbat doar ceea ce spunem, nu și ceea ce gândim cu adevărat”. În plus, mulți dintre noi preluăm anumite discursuri și devenim partizanii unor idei vehiculate de unii și de alții, fără să mai avem și interesul, inspirația sau curiozitatea de a verifica ceea ce ni se spune, și spunem la rândul nostru mai departe. 

Marți, la Sf. Gheorghe, Cristian Mungiu le-a transmis între altele spectatorilor că filmul pe care l-a creat lasă libertatea privitorului de a-l interpreta în funcție de el însuși, de propriile valori, stereotipii și cultură generală – ceea ce este valabil în mod deosebit în cazul finalului. Este un film care nu judecă pe nimeni și care urmărește numai și numai să arate că lumea în care trăim este așa cum este, iar oamenii relaționează, au reacții și se comportă diferit, în funcție de contexte. Ceea ce nu credea însă că va putea fi interpretat altfel decât a fost gândit este titlul, despre care francezii au crezut, de pildă, că este o abreviere de la România, în timp ce unii spectatori de la noi s-au gândit că vine de la români-maghiari-nemți, conform etniilor din care fac parte personajele din film. 

La evenimentul de marți seară, publicul s-a arătat foarte bucuros să se afle față în față cu Mungiu și chiar s-a dovedit a fi capabil de a detecta detaliile și subtilitățile ascunse în film. Unul dintre acestea a fost imnul secuilor, pentru introducerea căruia regizorul a fost felicitat. De altfel, felul în care a știut să creeze și să redea atmosfera multiculturală specifică Ardealului și autenticitatea acestei regiuni i-a determinat pe unii spectatori să îl suspecteze că ar fi ardelean, ceea ce pentru regizor a trecut drept un foarte mare compliment.

La rândul lor, cei doi actori din Sf. Gheorghe, Deák Zoltán și Boros-Piroska Klára, pe care Cristian Mungiu i-a distribuit în filmul său au relatat din perspectivă personală ce a însemnat colaborarea cu celebrul regizor și care au fost cele mai incitante momente pe care le-au trăit în timpul filmărilor. 

A fost o seară caldă și relaxată, cu un film de zile mari, pe care toți ar trebui să îl vedem măcar o dată, și discuții interesante, din care, personal, am păstrat în memorie o afirmație a lui Cristian Mungiu în care cred la rândul meu cu tărie: „Cu cât naționalismul este mai intens, cu atât e mai ridicol”.