Economia socială este definită (conform Legii 219/2015) ca fiind ansamblul activităţilor organizate independent de sectorul public, al căror scop este să servească interesul general, interesele unei colectivităţi şi/sau interesele personale nepatrimoniale, prin creşterea gradului de ocupare a persoanelor aparţinând grupului vulnerabil, producerea şi furnizarea de bunuri, prestarea de servicii, execuţia de lucrări.

Economia socială are la bază iniţiativa privată, voluntară şi solidară, cu un grad ridicat de autonomie şi responsabilitate, precum şi distribuirea limitată a profitului către asociaţi.

Principiile economiei sociale sunt:

a) prioritate acordată individului şi obiectivelor sociale faţă de creşterea profitului;

b) solidaritate şi responsabilitate colectivă;

c) convergenţa dintre interesele membrilor asociaţi şi interesul general şi/sau interesele unei colectivităţi;

d) control democratic al membrilor, exercitat asupra activităţilor desfăşurate;

e) caracter voluntar şi liber al asocierii în formele de organizare specifice domeniului economiei sociale;

f) personalitate juridică distinctă, autonomie de gestiune şi independenţă faţă de autorităţile publice;

g) alocarea celei mai mari părţi a profitului/excedentului financiar pentru atingerea obiectivelor de interes general, ale unei colectivităţi sau în interesul personal nepatrimonial al membrilor.

Obiectivele economiei sociale sunt:

a) consolidarea coeziunii economice şi sociale;

b) ocuparea forţei de muncă;

c) dezvoltarea serviciilor sociale.

Pentru îndeplinirea obiectivelor economiei sociale, entitățile economiei sociale realizează, în principal, următoarele activităţi de interes general:

a) producerea de bunuri, prestarea de servicii şi/sau execuţia de lucrări care contribuie la bunăstarea comunităţii sau a membrilor acesteia;

b) promovarea, cu prioritate, a unor activităţi care pot genera sau asigura locuri de muncă pentru încadrarea persoanelor aparţinând grupului vulnerabil;

c) dezvoltarea unor programe de formare profesională dedicate persoanelor din grupul vulnerabil;

d) dezvoltarea serviciilor sociale pentru creşterea capacităţii de inserţie pe piaţa muncii a persoanelor din grupul vulnerabil.

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sprijină activităţile de economie socială prin:

a) recunoaşterea rolului întreprinderilor sociale prin acordarea atestatului de întreprindere socială;

b) recunoaşterea rolului întreprinderilor sociale de inserţie prin acordarea mărcii sociale;

c) dezvoltarea mecanismelor de sprijinire a întreprinderilor sociale de inserţie;

d) promovarea şi susţinerea dezvoltării resurselor umane din domeniul economiei sociale;

e) participarea la activităţi de economie socială prin colaborare în diferite forme, potrivit legii;

f) înfiinţarea de centre de informare şi consiliere în domeniul economiei sociale.

În România, principala sursă de finanțare pentru entitățile economiei sociale este Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman gestionat de Ministerul Fondurilor Europene. 

(Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Covasna)