Locuitorii din cartierul Câmpul Frumos al municipiului Sfântu Gheorghe cer autorităților locale, printre altele, grădiniță, școală și dispensar. Concluzia a reieșit dintr-un studiu recent realizat de specialiști, la solicitarea Grupului de Acțiune Locală (GAL) Sepsi.

„Am aflat niște rezultate mult mai optimiste în urma chestionarului, adică cel puțin jumătate dintre cei din Câmpul Frumos și 60% dintre cei din Őrkő sunt de părere că situația lor va fi mai bună în următorii ani legat de locuința lor. (...) Legat de așteptări, printr-o întrebare deschisă, am cerut repondenților să ne ofere acele măsuri care consideră a fi importante în perioada următoare. (...) În cazul cartierului Câmpul Frumos, pe lângă așteptarea asfaltării drumurilor dintre blocuri și organizarea mai eficientă a transportului public, apare lipsa instituțiilor comunitare. Ei simt nevoia unei grădinițe cu program prelungit, a unei școli și dispensar medical. Au nevoie de aceste servicii în cartier pentru a putea avea un loc de muncă, pe lângă îngrijirea copiilor. A treia așteptare e legată de infrastructura comună, adică încălzire și canalizare”, a explicat socioloaga Sólyom Andrea, de la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale din Cluj-Napoca.

Autoritățile consideră aceste solicitări justificate.

„Practic, aceste cifre ne dau niște teme de gândire, de căutare și de găsire de soluții și politici publice. (...) Într-adevăr, în ceea ce privește instituțiile grădiniță, școală, dispensar, sunt niște nevoi reale ale acelor cetățeni. Trebuie să găsim soluții. Eu spun că acest cartier merge într-o direcție bună. S-au făcut lucruri bune. Transportul în comun va rezolva o parte a problemelor. Dar sunt foarte importante aceste feedback-uri, pentru că vedem și noi la ce întrebări trebuie să găsim răspunsuri”, a spus primarul Antal Árpád.

De altfel, primăria a câștigat o finanțare pentru construirea unei grădinițe în Câmpul Frumos, dar nu a mai avut finalitate.

„Sunt proiecte care încă sunt în desfășurare, dar sunt și alte proiecte finanțate prin bugetul local, care acum sunt confirmate ca necesitate prin nevoile exprimate de cei intervievați. (...) În cartierul Câmpul Frumos, am fost „victima” măririi prețurilor la materiale de construcții, fiindcă am avut un proiect de construire de grădiniță, care nu s-a putut finaliza din cauză că a fost o finanțare foarte mică, față de costul real, care a fost calculat de proiectanți”, a explicat, în același context, viceprimarul Tóth Birtan Csaba.

Diferența dintre proiectul inițial și actuala valoare de piață a fost de opt milioane de lei, potrivit primarului, bani care nu au putut fi acoperiți din bugetul local. Dar intenția nu a murit.

„Acolo am avut o finanțare de două milioane de lei și cu toate scumpirile de materiale și standarde, am ajuns la peste 10 milioane. Nu ne-am putut asuma o cotă proprie de peste opt milioane de lei. De aceea am decis să redepunem proiectul cu noile valori, la valoare actuală a pieței și să încercăm să obținem finanțare la valoarea actuală”, a punctat Antal Árpád.

Studiul, care mai arată și că în Cartierul Câmpul Frumos trăiesc 314 persoane, a fost realizat în perioada august-septembrie și a avut la bază atât un chestionar, dar și o cercetare de tip focus grup, în care s-a discutat cu oamenii pe diverse teme de interes. A vizat nu doar această zonă, ci și Ciucului și Őrkő.

Rezultatele analizei au fost prezentate de către sociologii Sólyom Andrea și Kiss Tamás, recent, în cadrul unei conferințe de presă. Au fost prezenți, pe lângă jurnaliști, și primarul Antal Árpád, viceprimarul Tóth Birtan Csaba și reprezentanți ai Grupului de Acțiune Locală (GAL) Sepsi.

Un articol similar, care arată datele ce vizează Cartierul Őrkő, a fost publicată în ediția de luni, 23 octombrie, a ziarului Observatorul de Covasna. Iar un altul, despre Cartierul Ciucului, a apărut în ziarul din 25 octombrie.

Studiul a fost realizat la solicitarea Grupului de Acțiune Locală Sepsi, în cadrul pregătirii celui de-al doilea Plan de Dezvoltare, care are ca scop îmbunătățirea calității vieții locuitorilor din zonele considerate marginalizate. GAL Sepsi urmărește prin aceste demersuri obținerea unei alte finanțări din fonduri europene, care ar putea ajunge până la 5,6 milioane de euro.

Sursa foto: Facebook/Asociația „GAL Sepsi” Egyesület