O anchetă sociologică, inițiată la solicitarea Grupului de Acțiune Locală (GAL) Sepsi, cu susținerea Primăriei Sfântu Gheorghe, derulată în perioada 29 august - 13 septembrie, centrată pe zonele cu probleme din oraș, a scos la iveală o serie de concluzii (mai mult sau mai puțin) surprinzătoare despre Cartierul Őrkő.

Rezultatele au fost prezentate joi, într-o conferință de presă organizată la Primăria Sfântu Gheorghe.

1. Aici locuiesc mai puține persoane decât în urmă cu 10 ani

În prezent, în Cartierul Őrkő din Sfântu Gheorghe locuiesc 1.620 de persoane, cu aproape 200 mai puține decât erau în urmă cu 10 ani, când a mai fost făcut un alt  studiu de acest tip.

Motivul este migrația internațională, dar și faptul că unii locuitori au ales între timp și alte cartiere ale orașului.

„A scăzut numărul populației din Őrkő, în primul rând datorită migrației internaționale, dar pe de altă parte mulți s-au mutat din zonă, pe de o parte cu ajutorul primăriei și pe de altă parte, prin resurse proprii”, a spus coordonatorul studiului, sociologul Kiss Tamás, de la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale din Cluj-Napoca.

Ancheta mai arată și că deși în Őrkő sunt încă multe gospodării supraaglomerate, există și o schimbare pozitivă, în sensul că a crescut suprafața pe care o ocupă un locuitor, la 11 metri pătrați, față de aproape șapte, cât era acum 10 ani.

Tot legat de condiții, studiul a relevat că s-au îmbunătățit puțin în ultima decadă și arată că dacă în trecut doar 3% aveau toaletă în casă, acum statistica a crescut la 12%.

1. A scăzut și natalitatea

În prezent, în Őrkő sunt mai puțini copii decât erau în urmă cu 10 ani. Se vede acest lucru și în media nașterilor înregistrate la femeile de aici. Dacă în trecut aveau câte 5 copii, în prezent media este de 3.

„S-a modificat structura de vârstă a cartierului și se vede că sunt mai puțini copii. Acest lucru se confirmă și dacă estimăm rata totală a fertilității feminine, adică numărul mediu de copii născuți. Putem vedea că deși este peste media care caracterizează municipiul Sfântu Gheorghe, putem vorbi despre o descreștere foarte semnificativă”, a explicat sociologul.

1. Nivelul de școlarizare, o problemă ce ar trebui să dea de gândit

Un indicator care trebuie să dea de gândit și să provoace îngrijorare este cel al nivelului de școlarizare, care, la unele grupe de vârstă, în ciuda accesului la informații, arată mai rău decât în urmă cu 10 ani.

„Nivelul de școlarizare nu s-a ridicat. Aproape 80% din populația de peste 15 ani nu are cele opt clase. Această proporție nu a scăzut, din păcate. Dacă ne uităm pe grupe de vârstă a populației care a terminat cel puțin opt clase, atunci putem vedea că în cazul celor între 15 și 24 de ani situația este mai rea decât în urmă cu 10 ani. Acest lucru se vede și în proporția analfabetismului, care e constantă”, a detaliat Kiss Tamás. 

Pe acest subiect, și primarul Antal Árpád s-a declarat surprins.

„Așa cum populația are percepții asupra unor fenomene, și eu am. Percepția mea subiectivă și greșită față de cartierul Őrkő a fost că eu am crezut că pe partea de școlarizare am făcut pași importanți. Și iată că nu s-au făcut. Dar e foarte important să vedem mai complex această situație. Dacă toți copiii care s-au născut în ultimii 10 ani în Őrkő ar fi rămas acolo, atunci ar trebui să vorbim acolo de o populație de 2.100, 2.200 de oameni. Faptul că vorbim de 1.200 de persoane, înseamnă că peste 600 au plecat din Őrkő. Și de obicei pleacă cei care se ridică, oarecum. Practic, au rămas acolo cei care au făcut pasul mai mic”, a fost explicația edilului-șef, făcută în aceeași conferință de presă.

1. A crescut numărul de mașini, dar și de cai

La capitolul bunăstare materială s-au notat anumite creșteri. Una neașteptată este la numărul de cai. Dacă în 2013, în Őrkő erau 108 cai, acum sunt 168.

„Situația materială s-a îmbunătățit și dacă ne uităm la dotarea cu bunuri de consum durabil. Dacă în 2013, doar 3% din gospodării aveau autoturism, acum această proporție este de 20%. Avem o creștere semnificativă și în ceea ce privește dotarea cu televizor, frigider, mașină de spălat. (...) Ceea ce ne-a surprins și pe noi este că numărul cailor este mai mare decât cum a fost cu 10 ani în urmă. Deci bunăstarea materială înseamnă că sunt și mai mulți cai”, a explicat Kiss Tamás.

Preponderente în acest cartier sunt, însă, construcțiile ilegale pe teren public.

Tot legat de partea materială, s-a constatat că sunt mai puține familii acum care sunt beneficiare de Venit Minim Garantat (VMG).

1. Aproape 60% din locuitorii cartierului nu au contract pentru energie electrică

Studiul a arătat și că aproape 60% dintre cei care au curent electric nu au contract individual cu furnizorul.

„Acest lucru o devenit o problemă în anul precedent, pentru că plătesc mai mult fără contract, din cauză că se consideră mari consumatori, fiind mai multe familii pe un singur contract”, a explicat sociologul.

Studiul are la bază o anchetă completă, la care au răspuns 77% dintre cei chestionați din Cartierul Őrkő.

Demersul a vizat, în total, trei cartiere din oraș, numite în documentele oficiale „zone urbane marginalizate”, respectiv Câmpu Frumos și Ciucului, pe lângă cel deja amintit. Concluziile care se referă la celelalte zone vor fi prezentate în articole viitoare.

În total, 11% din populația municipiului Sfântu Gheorghe locuiește în aceste trei zone.

Studiul a fost realizat pentru a servi ca bază viitoarelor proiecte care vor fi depuse pentru obținerea de fonduri europene. Dacă inițiativa va fi declarată câștigătoare, GAL Sepsi ar putea aduce în aceste trei zone din Sfântu Gheorghe încă 5,6 milioane de euro.