Tineri absenți, șomeri prezenți de nevoie și pensionari dornici de muncă

Numai 37 dintre cele 1.000 de firme contactate de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Covasna s-au prezentat la Bursa Locurilor de Muncă ce a avut loc la finele săptămânii trecute. Cele 579 de locuri de muncă oferite în cadrul Bursei au venit însă din partea a 68 de firme, iar cele mai multe joburi au fost destinate muncitorilor, fie aceștia calificați sau nu.

Pentru studii superioare au existat 33 de locuri de muncă – în special joburi pentru programatori, economiști și inspectori în asigurări. Alte 43 de locuri de muncă au fost destinate celor cu studii medii, în vreme ce 195 au vizat muncitorii calificați, iar 308 muncitorii necalificați. Printre ofertanții de locuri de muncă s-au numărat societăți precum Autoliv, Dunapack, Covalact, Textila Oltul, LRO sau Valkes.

Aproape 600 de persoane s-au prezentat la Bursă, însă doar 25 dintre acestea au venit pentru joburile ce solicitau studii superioare. Pe de altă parte, au fost foarte mulți oameni fără locuri de muncă ce au venit pe principiul „punct ochit, punct lovit”, știind clar ce caută – munci în construcții sau transorturi, în care se câștigă destul de bine; se pare că oamenii erau motivați de faptul că au nevoie să lucreze, mai ales că mulți dintre ei au avut venituri mici sau chiar deloc. O altă categorie a celor prezenți a fost cea a șomerilor „forțați” să vină la Bursă de faptul că acordarea în continuare a ajutorului de șomaj a fost condiționată de o ștampilă care să ateste faptul că și-au căutat de lucru aici. De altfel, 388 dintre cei prezenți la Bursă au fost șomeri în plată, deci trebuiau să se afle aici, fie și măcar pentru ștampila de prezență.

Confecțiile nu mai au căutare

În ceea ce privește locurile de muncă, acestea au fost în special în domenii precum confecții, servicii, construcții și transport. Directorul AJOFM, Kelemen Tibor, a declarat că în acest an au fost observate foarte multe aspecte interesante, iar unul dintre acestea este faptul că s-a simțit un real dezinteres față de confecții.

„Interesul pentru fabricile de confecții a scăzut puternic. Doar zece pesoane s-au interesat la standurile fabricilor de confecții, în condițiile în care multe dintre acestea anunță periodic faptul că fac angajări”, a declarat Kelemen Tibor.

Potrivit directorului Agenției, unele dintre motivele pentru care interesul pentru fabricile de confecții a ajuns atât de scăzut are legătură cu introducerea de schimburi și cu salariile la nivel de România; aceste fabrici, care în urmă cu mai bine de zece ani aveau real succes pentru că ofereau salarii europene, s-au uzat între timp sau au devenit chiar locale, astfel că nu-și mai permit salarii precum în Vest.

„Sunt multe locuri de muncă în confecții, dar eu vă spun că nu mai merită. Eu am și experiență, am lucrat la una din fabrici până acum trei ani, programul a devenit tot mai greu și nu mai merita salariul. Acum lucrez în  comerț, nu sunt salarii mai bune dar măcar e mai ușor. Am venit azi aici în speranța să găsesc ceva mai bun, dar nu a fost cazul”, ne-a spus doamna Ioana, în vârsă de 48 de ani.

Oamenii s-au ferit și de alte societăți sau firme cu tradiții în oraș, existând o reală și vizibilă preferință pentru locurile de muncă în construcții – zidari, zugravi, în transport și mai ales pentru posturile de șofer. Un stand care a atras totuși tinerii a fost standul Armatei Române, care a derulat o campanie de informare cu privire la recrutările pentru unitățile de învățământ din sistem dar și cu privire la eventuale angajări de soldați profesioniști.

Nu ne dezicem de îmbrânceli și îmbulzeală

Chiar dacă firmele au pregătit o premieră în cadrul Bursei, amenajând un spațiu special unde se prezentau filmulețe legate de istoricul fiecăreia și muncile specifice, oamenii au sărit peste vizitarea acestora, neavând răbdare. Pentru oameni, Bursa a debutat cu deja tradiționala îmbulzează la intrare: încă de dimineață, cei interesați au început să se adune în fața Sălii sporturilor din strada Vânătorilor, chinuindu-se care mai de care să intre mai repede la întâlnirea cu angajatorii. Spre deosebire de o ediție anterioară Bursei, oamenii nu au mai rupt ușa de la intrare, pentru că organizatorii au permis accesul doar pe grupe formate dintru-un număr limitat de persoane, astfel că înăuntru s-a evitat îmbulzeala. Cu toate acestea, afară alta a fost situația, căci în fața ușii s-a format rapid o aglomeraţie, fiecare dorindu-și să ajungă la întâlnirea cu angajatorii cât mai repede și fără a aștepta deloc, dacă era posibil – iar de aici și până la îmbrânceli nu a fost cale lungă.

Székely Mária, șomeră de câteva luni, a venit la Bursă în speranța că va găsi un loc de muncă în industria lemnului, domeniu în care a lucrat mai toată viața. Înainte de a intra însă în sală, a avut de suportat îmbulzeala de la ușă.

„Mi-e rău în mulțime, eu nu înțeleg de ce nu stă lumea la coadă. La Brașov stăteau oamenii în rânduri de câte 4, câte 5, dar nu se împingeau ca aici” – spune Maria. Cât despre locurile de muncă prezentate la târg, spune că acestea nu au fost cine știe ce, pentru a prinde o slujbă bună fiind nevoie și de ceva noroc.

Pensionarii și-au căutat de lucru, tinerii nu au venit

Un alt aspect interesant al Bursei din acest an l-a constituit vârsta celor prezenți: extrem de puțini tineri, foarte multe persoane trecute de 45 de ani și câțiva... pensionari. Aceștia din urmă au venit în speranța de a găsi ceva de muncă pentru a-și rotunji veniturile, oamenii spunând că le-ar prinde bine un plus de câteva sute de lei, căci așa s-ar mai descurca cu cheltuielile pe medicamente și mâncare.

„Am venit crezând că găsesc ceva de lucru ca paznic, de exemplu. Cu pensia mea de 600 de lei mă descurc greu și mi-ar fi prins bine un venit suplimentar, dar nu am găsit nimic”, ne-a spus Bálint Gyula, un pensionar de 68 de ani.

Niciun pensionar nu a plecat de la Bursă cu vreo slujbă, cei mai mulți angajatori preferând persoanele de până în 40 de ani. La Bursa din acest an s-au făcut totuși opt angajări: doi zidari, un muncitor necalificat în exploatări forestiere, un instalator și un manipulant de mărfuri – toate aceste locuri de muncă au fost oferite pentru puncte de lucru în  Târgu Secuiesc, în vreme ce pentru Sfântu Gheorghe au fost angajați doi muncitori necalificați în cablaje auto un necalificat în confecții. Alți 512 dintre cei 597 de participanți au fost invitați la probe de lucru.