SOCIAL 7 mai 2014

Aproape 85% dintre români cred că statul creează mai multe probleme decât rezolvă

de Mediafax | 109 vizualizări

Aproape 85% dintre români cred că statul creează mai multe probleme decât rezolvă, iar 77,4% cred că statul este cel mai prost administrator, majoritatea considerând că autorităţile cheltuiesc prea puţin cu sănătatea, sistemul de pensii, învăţământul şi asigurările pentru şomaj, potrivit unui studiu.

Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii al Academiei Române a realizat o anchetă sociologică având drept temă perspectiva opiniei publice asupra politicilor sociale din România. Cercetarea s-a focalizat pe atitudinile şi evaluările populaţiei privind rolul social al statului, suportul pentru cheltuielile publice sociale şi opţiunile privind organizarea sistemelor de asigurări sociale în sistem public sau privat.

Principala concluzie a cercetării este aceea că există un consens larg în privinţa unui rol mai activ al statului în redistribuirea resurselor către cei care au nevoi mai mari, în managementul riscurilor sociale şi în sporirea incluziunii sociale.

Potrivit rezultatelor studiului, în opinia publică românească există o susţinere puternică (78-90% acord total sau acord) pentru politici sociale care să asigure locuri de muncă, un nivel de trai decent pentru şomeri şi un venit minim garantat pentru cei nevoiaşi, precum şi reducerea inegalităţilor economice.

Dacă în privinţa rolului social al statului se observă consens social, opinia publică este divizată cu privire la cheltuielile cu ajutoarele sociale.

Puţin mai mult de jumătate dintre români (52,8% acord total şi acord) cred că statul ar trebui să cheltuiască mai puţin cu ajutoarele sociale. Cetăţenii au o viziune critică asupra capacităţii administrative a statului român.

Cei mai mulţi respondenţi cred că statul "este cel mai prost administrator" (77,4% acord total şi acord) şi "creează mai multe probleme decât rezolvă" (84,2% acord total şi acord).

În contextul dezbaterilor privind reforma sistemelor de asigurări sociale, există un curent majoritar în opinia publică favorabil menţinerii sistemelor de asigurări sociale în întregime în sistemul public: 62% în cazul asigurărilor pentru şomaj, 57% pentru sistemul de pensii şi 55% pentru sistemul de sănătate, au mai arătat autorii studiului.

Segmente minoritare semnificative ale populaţiei susţin un sistem mixt de asigurări sociale, în principal public, secundar privat (între 18-23%) sau în principal privat, secundar public (11-12%). Există şi un curent minoritar de opinie (8-9%) favorabil privatizării integrale a sistemelor de asigurări sociale, se mai arată în studiu.

Totodată, conform concluziilor studiului, există un consens social în evaluarea critică a cheltuielilor publice sociale (70-90%) în mai multe domenii.

Segmente largi ale opiniei publice consideră că statul cheltuieşte prea puţin cu sănătatea (89%), sistemul de pensii (83%), sistemul de învăţământ (83%), construcţia de locuinţe (82,5%), asistenţa socială (75%) şi asigurările pentru şomaj (69,5%).

Aproape 89% dintre români cred că statul cheltuieşte prea puţin pentru spitale, categorie urmată de programele de prevenţie a bolilor (87%), medicamentele compensate (87%) şi de programele de vaccinare a populaţiei (76%).

Pentru salariile medicilor şi personalului medical, 72% dintre cetăţeni cred că statul cheltuieşte prea puţin, 18% cam cât trebuie şi 9,5% prea mult. În privinţa medicilor de familie, 61% dintre români cred că statul cheltuieşte prea puţin, 25% cam cât trebuie şi 13% prea mult.

Dintre componentele sistemului de învăţământ, cei mai mulţi dintre români cred că statul cheltuieşte prea puţin cu creşele şi grădiniţele (77-78%), iar circa 20% consideră că se cheltuieşte cât trebuie. În privinţa şcolilor generale şi liceelor, 76,5% dintre cetăţeni cred că statul cheltuieşte prea puţin, iar 21% cam cât trebuie.

Pentru salariile profesorilor, aproape 76% dintre români cred că se cheltuieşte prea puţin, aproximativ 18% cam cât trebuie şi circa 7% prea mult.

În ce priveşte suportul pentru cheltuielile aferente universităţilor şi facultăţilor de stat, 66% dintre cetăţeni cred că se cheltuieşte prea puţin, 28% cam cât trebuie şi 5,5% prea mult.

Dintre diferitele prestaţii şi servicii de asistenţă socială, românii cred că statul cheltuieşte prea puţin cu alocaţiile pentru copii (90%), centrele pentru bolnavii neuropsihici (88%) şi centrele de plasament pentru copii abandonaţi (87%).

La polul opus, doar 66% dintre cetăţeni cred că statul cheltuieşte prea puţin cu ajutoarele sociale (venitul minim garantat).

"Gradul de universalitate al politicilor publice influenţează amplitudinea suportului social pentru cheltuielile sociale. Astfel, de pildă, sănătatea sau politicile de suport pentru copil au o susţinere mai largă decât politicile adresate unor grupuri particulare, cum ar fi studenţii sau beneficiarii de ajutoare sociale (venit minim garantat). Cu cât o măsură de politică socială ţinteşte segmente mai restrânse sau marginale ale societăţii, cu atât suportul social pentru respectiva măsură este mai scăzut", se mai arată în studiul citat.

Aprecierile practice asupra volumul de resurse alocate de stat politicilor sociale nu sunt percepute la fel de coerent. Astfel, 44% dintre cei care afirmă că statul cheltuieşte prea puţin cu ajutoarele sociale sunt de acord şi cu ideea că statul ar trebui să cheltuiască mai puţin cu aceleaşi ajutoare sociale.

"Oamenii par mai degrabă tentaţi să se comporte ca şi cum ar avea două sisteme diferite de referinţă în judecăţile lor şi nu ar pune în legătură politica fiscală cu resursele alocate politicilor sociale. Există, în plus, o discordanţă între aşteptările sociale şi felul în care s-au făcut politicile sociale sub diferite guvernări. Opiniile referitoare la rolul social al statului şi obiectivele pe care acesta ar trebui să le realizeze precum şi evaluarea critică a capacităţii administrative a statului sunt bine structurate în percepţia opiniei publice", susţin autorii studiului.

Datele provin dintr-o anchetă sociologică pe bază de chestionar realizată de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române, pe un eşantion probabilist, multi-stadial, stratificat, cu un volum de 1.227 de subiecţi, reprezentativ pentru populaţia adultă a României. Ca bază de eşantionare au fost utilizate listele electorale permanente.

Interviurile au fost realizate faţă în faţă, la domiciliul subiecţilor. Culegerea de date a avut loc în anul 2013. La un grad de încredere de 95%, marja de eroare la nivelul întregului eşantion este de +/- 2,8%.

Ancheta sociologică este o componentă a proiectului Activ - Incluziv - Eficient, derulat de un consorţiu format din ICCV, Asociaţia Catalactica, Holt România şi Agenţia de Dezvoltare Comunitară "Împreună", finanţat de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice.

Distribuie articolul:  
|

SOCIAL

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.