Târgu Secuiesc se află printre ultimele municipalități într-un clasament privind transparența autorităţilor locale din ţară, potrivit unui studiu ale cărui rezultate au fost publicate la sfârșitul lunii mai. Studiul „Open Budget Survey 2021“ pentru România este desfășurat de ONG-ul International Budget Partnership, o dată la 2 ani. Rezultatele sunt însoțite de recomandări pe care România ar trebui să le urmeze pentru un buget de stat mai transparent și mai aproape de interesul cetățenilor, potrivit funky.ong, site-ul Asociației „Funky Citizens“, implicată în realizarea studiului.

Analiza a urmărit procesul de elaborare și aprobare a bugetelor locale din 109 municipii din România (incluzând cele 6 sectoare ale Capitalei).

Conform rezultatelor, în top 10 cele mai transparente municipalități din țară s-au clasat Primăria Sectorului 6, Alexandria, Braşov, Deva, Hunedoara, Piteşti, Alba Iulia, Bacău, Cluj-Napoca şi Constanţa. La coada clasamentului s-au aflat municipiul Reşiţa, precedat de Orăştie, Târgu Secuiesc, Sighetu Marmaţiei, Motru, Lupeni, Gheorgheni, Caransebeş, Beiuş, Tecuci.

Viceprimarul din Târgu Secuiesc, Szilveszter Szabolcs, spune că municipiul a ajuns la coada clasamentului pentru că nu s-a publicat un anunț pe site-ul primăriei, deși legea nu obligă autoritățile locale să facă acest lucru. 

„Conform legislației în vigoare, Municipiul Târgu Secuiesc a demarat procedura privind aprobarea bugetului local (Legea 273/2006):

«(3) Pe baza veniturilor proprii și a sumelor repartizate potrivit alin. (2), ordonatorii principali de credite, în termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, definitivează proiectul bugetului local, care se publică în presa locală sau se afișează la sediul unității administrativ-teritoriale».

Pe data de 11.02.2022 a fost afișat la sediul Primăriei Anunțul cu nr. de înregistrare 729, din cauză că nu am publicat un anunț și pe site-ul primăriei (ceea ce legea nu ne obligă, dar am făcut în anul anterior), nu am primit punctaj adițional conform criteriului – Anunț dezbatere pe site- și - Format – astfel conform criteriilor elaborate de Asociația Funky am ajuns de la locul 44 (sau 21) la 107”, a explicat, pentru Observatorul de Covasna – CovasnaMedia.ro, viceprimarul. 

Ce analizează concret studiul 

Studiul a fost lansat în 2006 și constă într-un chestionar de 228 de întrebări la care răspund instituții academice sau membri ai societății civile din țările vizate. Acesta cercetează și măsoară trei aspecte esențiale unei bune guvernări: transparență (în ce măsură are publicul acces la informații legate de bugetul de stat), participarea publicului (în ce măsură cetățenii pot lua parte la procesul bugetar), supervizare bugetară (care este aportul Parlamentului și al Curții de Conturi în tot procesul). Apoi, rezultatele sunt analizate obiectiv și riguros de către experți.

„Indicatorul „Transparență” măsoară accesul publicului la informații despre cum guvernul strânge și cheltuiește banii publici. Un scor de 61 sau mai mult indică situația unei țări care publică suficiente materiale încât să sprijine o dezbatere publică informată despre buget. Concret, evaluează, pe o scară de la 1 la 100, disponibilitatea online a bugetului de stat, publicarea la timp a acestuia și comprehensivitatea a 8 documente bugetare cheie, folosind 109 indicatori cu greutate egală“, transmite funky.ong.

La nivel internațional, în anul 2021, România s-a clasat pe locul 29 (63/100) din cele 120 țări măsurate, între Ucraina și Republica Cehă, în scădere față de 2019, când măsura 64/100. Asociaţia „Funky Citizens“ afirmă că România a sacrificat principiul transparenţei sub pretextul pandemiei şi al războiului.

„Din păcate, România a sacrificat principiul transparenţei sub pretextul pandemiei şi acum al războiului. De asemenea, înregistrăm scăderi la partea de supervizare a procesului bugetar, deciziile luate pe repede-înainte nelăsând prea mult loc de prea multe analize nici măcar Parlamentului sau altor instituţii cu rol în proces. Aceste două elemente trebuie îmbunătăţite, mai ales acum când ne-am asumat angajamente precum aderarea la OCDE, organism care analizează şi aceste aspecte ale bugetelor publice”, a menționat, pe funky.ong, Elena Calistru, preşedintele Funky Citizens.

Cercetarea despre transparenţa bugetelor municipiilor se află la ediţia a doua în România.

Ca o concluzie, publicarea în termenul legal, dezbaterea pe bugetele locale și deschiderea datelor față de cetățeni sunt, în continuare, niște aspecte la care autoritățile locale mai au de lucrat pentru a ajunge la stadiul de bugete deschise.

„De ce merită să deschidem bugetele? Guvernul influențează direct bunăstarea cetățenilor atunci când hotărăște ce impozite trebuie percepute, ce servicii să furnizeze sau cât de mult se îndatorează. Deciziile bugetare au impact mai ales în rândul categoriilor cele mai defavorizate. Vor avea cetățenii cei mai vulnerabili oportunități pentru o viață mai bună în urma acestor decizii bugetare? Cresc șansele ca răspunsul să fie „da”, dacă guvernele informează proactiv și implică cu adevărat publicul în luarea acestor decizii vitale care le afectează viața. Mai mult, deschiderea bugetelor vine la pachet cu o democrație mai incluzivă și economii mai stabile, atrăgătoare pentru investitori. Țările care își deschid bugetele au deficit mai mic, costuri de împrumut mai mici, bugete mai credibile, instituții democratice mai puternice, colectarea de venituri mai solidă și rezultate de dezvoltare mai bune“, se arată pe același site, funky.ong.

Funky Citizens este partener de cercetare pentru țara noastră, alăturându-se celor peste o sută de alte ONG-uri și instituții academice din lume care contribuie la studiu. Asociația a fost înființată în 2012 având ca scop declarat „promovarea drepturilor omului, dezvoltarea sustenabilă, responsabilitatea socială și individuală prin cetățenie activă, educație civilă și culturală, atât prin activități proprii, cât și prin sprijinirea inițiativelor care își propun obiective similare”. 

Sursa foto: Facebook/Funky Citizens