POLITICA 5 iulie 2019

Rețineri în susținerea inițiativei de reconciliere româno-maghiară

de Iulia Drăghici - Taraș | 410 vizualizări

Gheorghe Baciu spune că nu vede bună-credință în demersul inițiat de Kulcsár Terza József

Senatorul Partidului Mișcarea Populară (PMP) de Covasna, Gheorghe Baciu se declară reținut în a susține demersul de redactare a declarației de reconciliere româno-maghiară, inițiat de colegul său din Parlament, deputatul UDMR Kulcsár Terza József, președintele Partidului Civic Maghiar (PCM) Covasna. Senatorul covăsnean spune că nu a fost solicitat să se ralieze inițiativei, dar că oricum nu ar fi făcut-o, din mai multe motive, unul dintre ele fiind îndoiala că procesul ar fi unul de bună-credință. 

Într-un comunicat de presă, titrat «„Reconcilierea româno- maghiară” sau Ce nu vrem să pronunțăm: „România” și „Ținutul Secuiesc”» senatorul Gheorghe Baciu transmite că încercarea de împăcare vine după prea multe declarații cu tente antiromânești, separatiste, drept urmare nu poate să vadă demersul ca unul de bună-credință, ci ca pe o nouă încercare de promovare a autonomiei teritoriale. 

Desigur, în opinia inițiatorului, „tratativele” sunt de la bun început condiționate de „o serie de doleanţe ale comunităţii maghiare”, reiterând  pretenții absurde și neconstituționale, escamotate sub clamarea drepturilor minorităților. „Schimbarea părului de către lup” vine, din păcate, după numeroasele  acțiuni și declarații cu accentuate tente naționaliste și separatiste,  antiromânești, ale celor ce se erijează în purtătorii de cuvânt ai comunității majoritare din zona în care m-am născut, muncesc și trăiesc împreună cu maghiarii de rând, împărtășindu-ne necazurile și bucuriile zilnice. Nu cred că mai este cazul să rețin atenția opiniei publice reproducând mostre de gândire, păguboasă pentru reușita acestei inițiative, potrivit celor declarate de aceștia cu prilejul vizitei Papei Francisc în România, a incidentelor de la Valea Uzului sau a recentelor alegeri europarlamentare. Trebuie să subliniez însă că, în privința referirii la spațul intracarpatic în care sunt constituite administrativ județele Covasna și Harghita, opinia publică românească, reprezentanții oficiali, cei ai mass-media de limbă română, mulți dintre concetățenii noștri români,  sunt acuzați de liderii comunității maghiare din  România că nu se raportează la el ca la unul cu apartenență preponderent sau exclusiv etnică, evitând să folosească titulatura acestuia drept „Ținut Secuiesc”. Analizând, chiar și superficial (nici nu merită analizate în profunzime) declarațiile unora dintre aceștia (chiar eludându-le pe cele radicale sau de-a dreptul jignitoare), se remarcă faptul că în niciuna nu se referă, în sens constituțional, la comunitatea maghiară ca parte constitutivă a României. Se evită cu obstinație să se folosească denumirea oficială a Statului Român, cantonând-o în spații cu conotații exclusiviste, având ecouri nostalgic - revanșarde: Transilvania și Ținutul Secuiesc. În plus, se propagă ideea că e destul să fii maghiar ca să ai toate calitățile și să-ți impui drepturile, după cum se insinuează că românii au permanent atitudini provocatoare, lipsite de respect față de însemnele identității maghiare”, a transmis joi, printr-o declarație de presă către redacția Observatorul de Covasna, senatorul Gheorghe Baciu. 

Senatorul covăsnean a mai precizat, conform aceleiași surse, că nu a fost solicitat să se ralieze inițiativei de reconciliere și că oricum va avea rețineri în a susține demersuri inițiate de un deputat care refuză să se „exprime în limba română cu prilejul participării la manifestările organizate de administrația locală din județul Covasna”. 

„Cum respectă ei istoria și identitatea românilor, e altceva. Și în această privință se pot reproduce declarații, dar în primul rând  atitudini  care ignoră ostentativ orice  contribuție românească la cultura materială și spirituală a acestor meleaguri comune. Bănuiesc că, tocmai pentru că știu din surse directe aceste adevăruri, nu am fost solicitat să mă raliez inițiativei Domnului deputat UDMR, față de care am serioase rețineri, cel puțin până la dovedirea bunei credințe din care izvorăște generozitatea acesteia. Măcar până când va reveni asupra deciziei sale publice de a nu se exprima în limba română cu prilejul participării la manifestările organizate de administrația locală din județul Covasna. După cum am rețineri în a folosi termenul de „Ținut Secuiesc” pentru teritoriul acestui județ, în care  m-am născut și în care trăiesc. Cel puțin până când liderii UDMR vor folosi în cunoștință de cauză și cu toată convingerea termenul de „România” pentru teritoriul în care ne-a fost hărăzit astăzi să trăim împreună”, mai transmite senatorul de Covasna. 

Ideea de a „pune capăt tensiunilor dintre români şi maghiari” a fost transmisă public de către deputatul Kulcsár Terza József  în iunie, într-o conferință de presă în care propunea chiar redactarea unei „declaraţii de reconciliere româno-maghiară”, demers susținut și printr-o serie de scrisori transmise către reprezentanţii tuturor partidelor parlamentare. Deputatul spunea cu această ocazie că momentul Valea Uzului a fost „picătura care a umplut paharul”, reiterând ideea că relaţiile româno-maghiare trebuie detensionate pentru că acestea dăunează tuturor. 

Distribuie articolul:  
|

POLITICA

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.