Nu mulți profesori reușesc să rămână aproape de elevi după ce se termină ora. Și mai puțini reușesc să îi facă pe adolescenți să înțeleagă că un gest făcut la timp poate salva o viață. Anamaria Muntean-Șarlea predă biologie la Școala Gimnazială „Avram Iancu” din Covasna, însă lecțiile ei depășesc de multe ori manualul. Rezultatul s-a văzut și anul acesta, când echipa de gimnaziu coordonată de ea a obținut locul I la etapa județeană a concursului „Sanitarii Pricepuți”, organizat de Crucea Roșie Română Filiala Covasna. Dincolo de premiu însă, rămâne relația construită cu elevii și convingerea că școala poate forma oameni pregătiți și pentru viața reală. Am discutat cu ea despre relația cu elevii, provocările unui profesor tânăr și despre importanța educației pentru primul ajutor.

- Ești un profesor tânăr. Cum reușești să construiești o relație apropiată și de încredere cu elevii?

Mi-am început activitatea la vârsta de 22 de ani și am lucrat cu elevi din clasele a V-a până în clasa a XI-a. În toți acești ani am învățat că nu sunt pentru ei doar „profa” care intră la oră, își face treaba și pleacă. Am încercat mereu să fiu aproape de elevii mei, să le fiu un sprijin și o persoană la care pot apela atunci când se simt neînțeleși. Fiind profesoară de biologie, le spun adesea că suntem un tot unitar: trup, minte și suflet. Nu am avut dificultăți în a mă apropia de ei. Am reușit să găsesc un echilibru și, probabil, să le inspir încredere, pentru că mulți dintre ei sunt foarte atașați.

- Ce te-a făcut să te implici într-un concurs precum „Sanitarii Pricepuți” și ce te-a motivat să continui?

Am simțit mereu că educația pentru primul ajutor lipsește, dar nu găsisem o modalitate să o integrez în orele mele. În 2023, discutând cu colegii despre activitățile din „Școala Altfel”, am propus organizarea unui curs de prim ajutor. Ideea a fost primită foarte bine, iar cu ajutorul domnului doctor Cezar Popescu și al voluntarilor, am reușit să o punem în practică. Văzând interesul elevilor, am descoperit și concursul „Sanitarii Pricepuți”, iar în același an școala noastră a participat pentru prima dată cu două echipe. De atunci, organizăm anual ateliere împreună cu Crucea Roșie Covasna, iar interesul elevilor este tot mai mare, atât de mare încât selecția participanților devine din ce în ce mai dificilă.

- Cum îi convingi pe adolescenți că primul ajutor nu este doar o materie sau un concurs, ci o abilitate care poate salva vieți?

Nu este nevoie să îi conving. Realitatea din jurul nostru vorbește de la sine: vedem frecvent cazuri în care lipsa cunoștințelor de prim ajutor duce la pierderea unor vieți. Acesta este principalul motiv pentru care elevii sunt interesați. Concursul este doar o oportunitate de a-și testa cunoștințele, dar motivația reală rămâne dorința de a putea ajuta și de a salva vieți.

- Observi o schimbare la elevi după ce trec prin astfel de experiențe? Devin mai responsabili, mai siguri pe ei?

Da, în mod clar. În primul rând, devin mai responsabili. Chiar dacă în timpul pregătirilor există și momente amuzante, elevii nu tratează activitatea ca pe un joc. Rămân concentrați pe ceea ce au de făcut și înțeleg importanța rolului lor într-o situație reală.

- Ce provocări întâmpini astăzi ca profesor tânăr în relația cu elevii, dar și cu sistemul de educație?

Provocările sunt la tot pasul. Recent, după concursul din 21 mai, cea mai mare provocare a fost să îi liniștesc pe elevii din echipa care nu a câștigat. Diferența de punctaj a fost foarte mică, iar dezamăgirea lor a fost mare. A fost un moment dificil. Pe de o parte eram fericită și mândră de rezultatul obținut, pe de altă parte mă durea să îi văd triști. În ceea ce privește sistemul de educație, ar fi multe de spus, dar prefer să mă concentrez pe elevii mei și pe lucrurile pe care le pot schimba concret.

- În opinia ta, ce lipsește cel mai mult din educația actuală a copiilor și adolescenților?

Cred că responsabilitatea și respectul. De multe ori uităm lucruri simple, precum să salutăm un fost profesor. Responsabilitatea vine la pachet cu asumarea faptelor noastre, iar acestea sunt valori esențiale care ar trebui cultivate mai mult.

- Cum ar trebui predat primul ajutor în școli pentru ca elevii să fie cu adevărat pregătiți pentru situații reale?

Consider că ar putea fi introdus cu ușurință în programa școlară, de exemplu la biologie. Alternativ, pot fi organizate cursuri dedicate în cadrul săptămânilor „Școala Altfel” sau „Săptămâna Verde”, așa cum am făcut și noi.

- Există un moment din cariera ta de profesor care ți-a confirmat că ai ales profesia potrivită?

Da. După o pauză de 4 ani, timp în care am avut doar loc de muncă full-time, m-am întors în învățământ, continuând până în prezent în paralel cu două joburi. Atunci am realizat cât de mult mi-a lipsit această profesie: energia elevilor, entuziasmul lor și sentimentul că lași ceva valoros în urma ta.

- Ce crezi că învață elevii din astfel de concursuri dincolo de tehnicile de prim ajutor?

Învață să fie mai responsabili, nu doar față de ei, ci și față de cei din jur. Învață să nu ezite să ajute și să acționeze corect în situații critice.

- Cum vezi generația de elevi de astăzi? Care sunt punctele lor forte și ce îi face diferiți față de generațiile anterioare?

Sunt mai conectați la prezent și au acces la mult mai multe informații datorită tehnologiei. Totuși, față de generațiile anterioare, le este uneori mai greu să aplice în practică ceea ce știu.

- Ai avut vreodată o situație reală în care cunoștințele de prim ajutor au făcut diferența pentru cineva?

Da, am avut mai multe situații reale, de la cazuri simple, precum leșinuri, până la situații mai grave. Din păcate, au existat și momente în care nu am ajuns la timp pentru a putea ajuta.

- Ce mesaj le-ai transmite tinerilor care poate nu au curajul să se implice în activități extracurriculare sau competiții?

Le-aș spune să aibă curaj să încerce. Nu trebuie să fie perfecți și nici să le fie teamă de eșec. Astfel de experiențe îi ajută să se descopere, să capete încredere în ei și să învețe lucruri care le pot fi utile toată viața.