Textul a fost publicat prima dată în Revista OCV, ediția 4626, din 20 - 27 septembrie 2024, însă, în contextul declarațiilor făcute în aceste zile în Tabăra de Vară Tusvanyos, îl readucem în atenția cititorilor noștri, astfel încât aceștia să își facă o părere mai clară despre ce înseamnă autonomie și cum se definește ea din perspectiva unora dintre minoritarii maghiari din regiune. 

Interviu cu Gazda Zoltán, președintele executiv al Consiliului Național Secuiesc

Ziua de 21 septembrie este desemnată drept Ziua Internațională a Păcii, prilej cu care fiecare dintre noi ar trebui nu doar să celebreze pacea, ci și să reflecteze asupra motivelor care o distrug.

Când vorbim despre pace, avem tendința să ne ducem cu gândul la pacea dintre națiuni, însă menținerea păcii este un deziderat important în toate comunitățile umane, inclusiv în spații în care conviețuirea mai multor etnii poate duce ușor la disensiuni și tulburări socio-politice nedorite. 

Cum la nivelul județului Covasna există posibilitatea ca în orice moment să se ivească un conflict interetnic, chiar și atunci când nimic nu pare să-l anunțe, am stat de vorbă cu Gazda Zoltán, președintele Consiliului Național Secuiesc (CNS), care militează pentru acordarea autonomiei teritoriale în Ținutul Secuiesc, pentru a discuta despre rolul autonomiei teritoriale și despre cum această idee influențează relațiile interetnice în România, în special între secui și români, precum și despre impactul pe care inițiativele Consiliului îl pot avea asupra comunității.

- De ce a fost înființat Consiliul Național Secuiesc?

Consiliul Național Secuiesc a fost fondat acum 21 de ani. La momentul respectiv, noi, cei din Secuime, am decis că trebuie să ne îndreptăm spre a ne dirija singuri viața. De aceea, Consiliul Național Secuiesc are un singur țel: acela de a obține autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc - care ar avea să fie o regiune auto guvernată, cu legi discutate și aprobate în colaborare cu Guvernul României și ar putea oferi o mai mare independență în gestionarea resurselor locale și a vieții economice. Consiliul Național Secuiesc nu are personalitate juridică și nu participă la alegeri. Nu vrea decât să obțină autonomia, apoi se poate desființa. 

- „Autonomia teritorială” este o sintagmă care sună periculos pentru mulți români, care ar putea să se teamă de intenții separatiste. Ce înseamnă ea, de fapt, în perspectiva CNS pentru regiune?

Autonomia teritorială nu înseamnă separare de România, ci o mai bună autogospodărire. Ne dorim ca impozitele să rămână în regiune și să fie folosite pentru dezvoltarea locală, inclusiv pentru comunitatea românească de aici. Autonomia teritorială este adesea percepută greșit ca o amenințare de separare. Aceste temeri sunt alimentate de discursuri politice eronate, cum că cineva vrea rupă o parte din țară și să alipească teritoriul respectiv la Ungaria - cum să alipească din mijlocul României? În dicționar ce înseamnă autonomie? Că autonomie teritorială există în Uniunea Europeană, în țările afiliate Uniunii sau în regiuni din cadrul țărilor europene, cum este Tirolul de Sud. Dar mai sunt și alte exemple, în Franța, în Suedia etc. 

- Cum ar arăta viața la nivel local dacă s-ar obține autonomia despre care vorbiți?

Regiunea Ținutului Secuiesc ar putea prospera din resursele naturale și economice de aici, cum ar fi apele minerale și impozitele locale. Deci banii din impozitele locale ar rămâne pe loc, nu ar mai merge în sacul fără fund de la București. Toată lumea ar putea să vadă unde merg banii. Autonomia ar permite gestionarea mai eficientă a acestor resurse și investiții locale directe. 

- Dar noi primim de la București multe fonduri de dezvoltare prin tot felul de proiecte, totuși… 

Dar autonomia teritorială nu exclude să primim fonduri prin proiecte de la București, fiindcă teritoriul autonom aparține României. Deci vom avea și în continuare posibilitatea de a depune proiecte. Dar să nu uităm că acum firmele mari dau impozitul la București și la noi nu se întoarce decât 50-60% din ceea ce plătim. 

- O temere majoră a oamenilor este aceea că românii din regiune vor fi dezavantajați pe piața muncii la nivel local, din cauza limbii maghiare, cum se va integra comunitatea română în cadrul autonomiei - mă refer în special la cei care nu cunosc limba maghiară? 

Nu toate locurile de muncă necesită cunoașterea limbii maghiare, iar românii vor avea locuri egale în sectoarele industriale și de servicii. Cunoașterea ambelor limbi poate fi un avantaj, dar nu este o condiție obligatorie pentru toate joburile. Drepturile vor fi egale pentru toate comunitățile, iar comunitatea română va avea acces la toate avantajele economice și culturale ale regiunii.  

- În afară de autonomie, ce altceva le lipsește etnicilor maghiari? Românii sunt convinși că li se respectă toate drepturile maghiarilor, dar maghiarii nu cred același lucru. Deci care sunt problemele actuale ale comunității maghiare?

În ciuda progreselor făcute mai ales în plan cultural, unde putem să ne derulăm toate programele pe care dorim să le derulăm, există probleme legate de drepturile minorității maghiare, cum ar fi folosirea limbii maghiare în administrație și justiție, care, deși permisă legal, nu este aplicată eficient. Dar mai sunt și alte aspecte care includ educația, unde nu toate materiile sunt disponibile în limba maghiară, și retrocedările incomplete.

- Dacă vrem să menținem pacea și să nu repetăm greșelile trecutului, ce învățăminte putem trage din istorie pentru a îmbunătăți relațiile interetnice actuale?

Tensiunile istorice dintre români și maghiari sunt rezultatul acțiunilor extremiștilor din ambele tabere. Din păcate, de multe ori istoria ne-a arătat că se repetă, dar dacă încercăm să fim mai toleranți unii cu alții, având în vedere că trăim împreună, iar nenorocirile din țara asta sunt nenorocirile tuturor, cred că vom ajunge să trăim decent - cum de altfel, trăim și în prezent. 

- Care este mesajul dumneavoastră final?

Este important să avem un dialog deschis între comunități și Guvernul României astfel încât oamenii să înțeleagă că o autonomie bine gestionată poate aduce beneficii atât maghiarilor, cât și românilor din regiune.

***

Preşedintele Gazda Zoltán are 62 de ani și este pensionar. A lucrat timp de 24 de ani ca actor în Sfântu Gheorghe, după ce a absolvit facultatea de teatru la Târgu Mureș. A avut totodată și o carieră politică diversă, fiind membru fondator al UDMR, dar s-a retras din cauza divergențelor de opinie. A activat în politica de dreapta și a fondat organizații civice, cum ar fi Partidul Civic Maghiar. A fost consilier local în două mandate și a inițiat proiecte culturale importante în Sfântu Gheorghe, inclusiv amplasarea a două statui majore din parcul central.