Casa de Păpuși din porțelan numără peste o mie de exemplare unice într-o colecție impresionantă 

Imaginează-ți un loc care de la primul pas te pune sub mii de priviri care nu se mișcă, în fața a sute de figuri de copii cu expresii înghețate. E un loc unde nimeni nu te judecă. Miroase a toamnă. Dar și a primăvară. Nu e frig și nici frică. Este un spațiu mic, dar unde poți să te pierzi ore în șir. Plin de gingășie, cârlionți și delicatețe. Compus din povești, lumi nemaivăzute și copilărie. Este Casa de Păpuși din Sfântu Gheorghe, locul unde copiii nu devin adulți niciodată și unde nimeni nu îmbătrânește și nu moare. Crezi că ai mai văzut așa ceva vreodată? Hai să îi afli povestea! 

Pașii purtați ușurel pe cele câteva scări spre subsolul care astăzi găzduiește Casa de Păpuși din Sfântu Gheorghe (strada Oltului, nr. 8, mai exact) nu te pregătesc pentru ceea ce vei găsi odată ce treci pragul. Tablourile prinse pe pereți îți dau, însă, niște indicii. Indicii despre o pasiune atât de mare că nu mai încape între ziduri. 

Prima dată, pentru că este sezonul, te întâmpină un decor jucăuș de Paște. Cu fundițe, ouă și iepurași. Dar după colț vine adevăratul spectacol, o delectare pentru nostalgicii copilăriei.  

Una lângă alta, peste șapte sute de păpuși de porțelan, pictate cu mâna, de diferite mărimi și forme, unele chiar cu păr natural, îți vor încânta privirea. Alte peste trei sute stau cuminiți în cutii, în așteptarea zilei când vor putea și ele să bucure ochi de curioși. Pentru că, în lipsă de spațiu, fac cu schimbul pe rafturile ticsite. 

Cum a început

Prima păpușă colecționată de Sinka Zita din Sfântu Gheorghe a fost o Albă-ca-Zăpada, cumpărată dintr-un magazin second-hand. Astăzi, însă, cea mai valoroasă este franțuzoaica de porțelan, de Jumeau, șatenă, îmbrăcată în mov, produsă în 1885. Printre exponatele de colecție se mai găsește și un cărucior de bebeluș și/sau păpuși din 1920. 

„M-am apucat de 13 ani. Am mulți vizitatori, cei mai mulți de la școli și grădinițe. Mă sună și pe bază de programare stabilim o întâlnire. (...) Am încercat să fac ceva frumos pentru orașul ăsta. (...) Ar fi bine să fie pus chiar în centrul orașului. E ceva unic. Și încă nu prea știe lumea”, ne-a spus proprietara, Sinka Zita. 

De unde a început totul? Dintr-o nevoie de a acoperi un spațiu care a rămas gol, ne-a dezvăluit femeia, care de o viață este de meserie contabilă. 

„Mi-au plăcut întotdeauna păpușile. Dar când mi-a murit soțul m-am apucat pentru că simțeam că am nevoie. Am tot adunat, am tot adunat”, ne-a spus Sinka Zita. 

Apoi a adăugat: „În fiecare zi vin aici. Și când plec sunt cu sufletul mai bogat. Când ajung aici uit de toate”.  

Interesante sunt și scenariile la care iau parte păpușile. La intrare găsești o zonă cu natură și distracție în aer liber. Apoi un dormitor de bebeluș. Urmează o zonă elegantă cu pian, vioară și un șemineu, unde stau păpușele cu rochii de gală. Dar cea care îți atrage atenția este marea petrecere, cu masa, tortul și prăjiturile care îți iau ochii. Apoi ridici privirea și dai peste scenariul de iarnă, alpin, cu figurine și trenulețe, creat cu migală de mâinile pricepute ale proprietarei. Două luni a muncit la el. 

În cealaltă încăpere găsim viața la țară, cu scenete unde păpușile fac pâine, taie porcul, trebăluiesc în gospodărie. 

Poate vrei să știi și că multe dintre costumele cu care sunt îmbrăcate păpușile, în special cele care ilustrează viața la țară, sunt făcute de mâna colecționarei. Nu a început de mult să facă și acest lucru, ci de vreo șase ani, de când s-a apucat să coasă costume populare secuiești pentru că a avut nevoie la o nuntă. Așa că unele păpuși au acum porturi populare. Sunt și românești, dar și secuiești. 

Sunt aici păpuși din Elveția, Germania, Franța, Austria, Ungaria, Statele Unite ale Americii. Fiecare are un nume și o serie, care este limitată. Deci nu sunt multe asemenea exemplare în lume. 

– „Care e preferata dumneavoastră?”, am întrebat. 

– „Nu pot să aleg. Pentru mine toate sunt importante. Fiecare spune ceva, te atrage”, mi-a răspuns doamna Zita. 

Am încuviințat fără rezerve. Atunci mi-am spus, în sinea mea, și că numărul de vizitatori ar putea fi mai mare, având în vedere comoara pe care o ascunde acel subsol din strada Oltului. 

Sinka Zita spune că anul trecut a fost un an bun, pentru că a reușit, datorită intrărilor plătite de vizitatori, să acopere chiria locației. A avut oaspeți și din străinătate, dar și din Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Covasna și alte localități din jur. 

Costă 10 lei un bilet de acces. 

„Un domn mi-a spus că data viitoare când vine își aduce un scaun și se așază aici, în centru, și o să privească așa, separat, pe fiecare. Zice că așa frumoase sunt, că nici nu poți să vezi totul deodată… Sunt atâtea lucruri”, ne-a mărturisit zâmbitoare Sinka Zita. 

Am zâmbit și eu și am întors din nou privirea către păpuși. Mi-au sărit în ochi ochelari, fundițe, volănașe, coronițe și câte și mai câte. 

Așa că îi dăm dreptate domnului vizitator. Cu cât privești, cu atât vezi mai multe detalii, expresii, ținute sau gesturi. Cu atât îți e mai greu să pleci, să ieși în lumea reală.

Orar și programări 

Locația este deschisă de luni până joi, între orele 15:00 – 18:00, vineri, între 14:00 – 18:00, iar sâmbătă între 10:00 – 13:00. În afara orarului, se pot face programări la numărul de telefon 0751 233 763. 

Dacă ești curioasă sau curios să vezi comoara din subsol, unde copiii nu devin adulți și nimeni nu îmbătrânește, atunci află că de Zilele Sfântu Gheorghe Casa de Păpuși va avea program prelungit și special. În fiecare an este așa. 

Îți lansăm, așadar, și ție invitația să intri în această lume și să te pierzi în viețile lor de poveste. 

Foto: Your Creative Side/Raymond Gheorghiță, în proiectul „Vederi din Covasna”, unde Visit Covasna și Observatorul de Covasna sunt parteneri.