Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Covasna oferă servicii de consiliere gratuită pentru dependenţii de droguri, alcool sau chiar jocuri mecanice

Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) Covasna lansează în această lună un curs de formare în domeniul gestionării situaţiilor în care sunt implicaţi dependenţii de droguri. Cursul va forma astfel 25 de cadre militare ale Inspectoratului Judeţean de Jandarmi şi are menirea de a-i instrui pe aceştia cu noile tendinţe ce ţin de consumul de droguri. Coodronatorul CPECA Covasna, Liliana Lazea, ne-a declarat că deşi situaţia la nivelul judeţului nostru nu este una foarte gravă, ultimul raport realizat la nivelul Agenţiei Naţionale Antidrog arată o tendinţă reală de creştere a consumului de droguri la nivelul ţării, prin urmare instruirea jandarmilor, care pot intra în contact direct cu dependenţii de droguri, este absolut justificată.

Trei consumatori de droguri în programul de reabilitare

Revenind la judeţul nostru, Liliana Lazea a explicat că în prezent Centrul are în asistenţă trei persoane care s-au declarat consumatoare, iar acestea beneficiază de evaluări medicale, consiliere psihologică şi informări asupra legislaţiei şi consecinţelor consumului de droguri.

„Avem un program integrat de asistenţă, care asigură în primul rând confidenţialitate celor care se decid să vină spre noi pentru ajutor – în sensul în care nu trebuie să-şi facă griji legat de autorităţi. Împreună cu un medic şi un psiholog, le oferim asistenţă în acest sens şi totul durează şase luni. Cu seriozitate, se poate scăpa din acest cerc vicios al drogurilor”, susţine Liliana Lazea.

Potrivit acesteia însă, puţini sunt cei care vin în căutare de ajutor, Centrul având în jur de 3-4 persoane consiliate anual, în vreme ce se bănuieşte că numărul dependenţilor de substanţe interzise ar fi mult mai crescut în realitate, chiar şi în judeţul nostru. În acest sens, Lazea a precizat că Centrul nu poate obliga consumatorii să ceară ajutor, iniţiativa trebuind să le aparţină acestora, exclusiv.

Chiar dacă cei de la Centru nu au obligaţia şi nici mijloacele exacte de a urmări ce anume se întâmplă cu dependenţii odată ce ies din programul de reabilitare, Liliana Lazea spune că, urmare a volumului mic de persoane ce intră în program, acestea pot fi urmărite prin prisma legăturilor fireşti care se leagă între ele şi personalul Centrului.

„Nu există nicio prevedere legală care să ne oblige să urmărim ce anume fac apoi cei care ies din program, dar relaţiile interumane create cu ei ne-au ajutat să păstrăm legătura şi să sesizăm faptul că mulţi dintre ei renunţă, într-adevăr, la a mai consuma. Şi la fel de mulţi aleg să plece în străinătate, la muncă – poate nu din motive financiare neapărat, ci inclusiv ca să se depărteze de factorii de risc de dinainte de a se considera vindecaţi”, a explicat aceasta.

Tinerii cu situaţie materială bună, predispuşi la consum

Coordonatorul CPECA Covasna a mai arătat că istoricul cazurilor care au venit către Centru pentru ajutor arată că profilul consumatorului covăsnean se pliază pe bărbaţi tineri de 18-20 de ani, cu posibilităţi financiare peste medie. Motivaţia care-i determină să consume şi să repete experienţa porneşte din curiozitate şi plictiseală, de cele mai multe ori, şi mai puţin din cauza unor întâmplări tragice care să pună presiune pe ei. Iar ceea ce consumă cel mai des tinerii noştri sunt etnobotanicele şi marijuana, pe care dacă nu le pot procura din judeţ le găsesc mult mai uşor în Braşov.

„Există un risc foarte mare, mai ales cu aceste etnobotanice, care conţin multe elemente artificiale, amestecate şi nu toate cunoscute. Plus că unele au conţinut semnificativ de amfetamine şi cocaină, ceea ce măreşte considerabil riscul de dependenţă”, a mai spus Lazea.

Întorsura Buzăului, zonă de risc

În ceea ce priveşte zonele de risc ale judeţului, se pare că Sfântu Gheorghe începe să fie depăşit de zona Întorsurii Buzăului, ca urmare a faptului că cei de aici au mai multe legături cu Braşovul, dar şi cu ţări precum Italia şi Spania, prin prisma muncii în străinătate. Cei de la Centru susţin, de asemenea, că această creştere a riscului de consum are legătură inclusiv cu faptul că majoritatea tinerilor de aici au fost crescuţi, copii fiind, de către bunici – în vreme ce părinţii au plecat în ţări străine în căutarea siguranţei financiare. Pornind de la aceste realităţi, Liliana Lazea a precizat că CPECA va organiza în perioada următoare mai multe activităţi de prevenire şi combatere a consumului în această zonă a judeţului.

Dincolo de dependenţii de droguri, la Centru pot apela, pentru ajutor, şi dependenţii de alcool sau de jocuri mecanice – specialiştii de aici le vor oferi şi lor consiliere pentru a renunţa la aceste vicii. Din păcate însă, sunt foarte puţini cei care apelează la Centru în acest sens, deşi serviciile atât în aceste cazuri, cât şi în cele pentru dependenţii de droguri, sunt absolut gratuite.