Trei tineri maghiari şi un argentinian îmbogăţesc oferta culturală din Sfântu Gheorghe prin trupa „Ritmo del Flamenco” Trei tineri maghiari şi un argentinian îmbogăţesc oferta culturală din Sfântu Gheorghe prin trupa Ritmo del Flamenco, aceştia abordând un repertoriu hispanic prin care realizează spectacole cu adevărat impresionante şi exotice. Deşi ritmurile de flamenco sunt specifice spaniolilor, tinerii maghiari au fost cuceriţi de pasiunea şi verva acestui gen de dans şi muzică, hotărând că pot înfiinţa o trupă care să aducă un aer

Trei tineri maghiari şi un argentinian îmbogăţesc oferta culturală din Sfântu Gheorghe prin trupa „Ritmo del Flamenco”

Trei tineri maghiari şi un argentinian îmbogăţesc oferta culturală din Sfântu Gheorghe prin trupa Ritmo del Flamenco, aceştia abordând un repertoriu hispanic prin care realizează spectacole cu adevărat impresionante şi exotice. Deşi ritmurile de flamenco sunt specifice spaniolilor, tinerii maghiari au fost cuceriţi de pasiunea şi verva acestui gen de dans şi muzică, hotărând că pot înfiinţa o trupă care să aducă un aer deosebit pe scenele din România.

Drumul de la simpla pasiune pentru muzica ce poartă accente latino şi până la achiziţionarea de instrumente, costumaţii şi repertorii specifice pentru flamenco nu a fost deloc lung, deoarece tinerii maghiari sunt fascinaţi de flamenco-ul tradiţional andaluzian pe care au decis să-l abordeze.

Ritmo del Flamenco a luat fiinţă în urmă cu un an, fiind formată din Fodor Reka – dans şi voce, Álmos Gáspár – chitară şi Zsolt Asztalos - cajon (instrument specific).

Cei trei au început prin a cânta genuri diferite de muzică, iar din 2004 au abordat diverse ritmuri ale muzicii latinoamericane, evoluând apoi spre actualul stadiu în care vor să se perfecţioneze în genul flamenco.

Pasionaţi de muzică Almos Gaspar a făcut şcoala de arte, specializânduse pe chitara clasică, iar primele ritmuri de flamenco le-a auzit de la un profesor deal său, pasiunea şi forţa acestui gen cucerindu-l încă de la început. Cu toate acestea, a fost nevoie să-i întâlnească pe Reka şi Zsolt pentru a pune bazele unei adevărate formaţii, luând apoi totul în serios şi ajungând să fie invitaţi la diverse evenimente.

„Pasiunea pentru muzică am avut-o dintotdeauna, fiecare dintre noi, însă a durat puţin până când ne-am lămurit pe ce cale exactă să o luăm. Am format în 2006 o formaţie de flamenco, iar în 2008 am plecat în Spania, de capul nostru, pentru a vedea şi a învăţa cât mai multe despre flamenco. Practic, am luat la rând localurile spaniole în care se făceau spectacole, încercând să “furăm” cât mai mult de la cei care au această muzică în sânge, din naştere. Flamenco implică trucuri de instrumente, un sincron perfect la dans şi foarte multă improvizaţie, iar transmiterea unei avalanşe de sentimente prin inflexiuni ale vocii şi gesturi de dans nu este doar fascinantă ci şi provocatoare ”, explică Almos.

Un argentinian la Sfântu Gheorghe În urmă cu mai bine de un an, Ritmo de Flamenco l-a cooptat pe artistul argentinian Lucas Molina, alături de care susţine acum spectacole de cântec, dans şi improvizaţie - ceea ce reprezintă, de fapt, adevăratul flamenco. Cu Lucas Molina, cei trei tineri de la Ritmo del Flamenco s-au întâlnit pur întâmplător, la mare, însă colaborarea a venit firesc.

“Nişte prieteni de-ai noştri din Sfântu Gheorghe l-au cunoscut primii, iar ei ştiindune pe noi, i-au vorbit despre noi. Lucas a fost curios de spectacolele noastre, a venit să ne cunoască... şi de atunci a rămas cu noi”, povesteşte Almos.

Argentinianul în vârstă de 25 de ani este dansator de flamenco, percuţionist oriental şi pictor. Născut în Buenos Aires, Lucas a ajuns în Europa cu un turneu alături de cea mai mare şcoală de bellydance din Buenos Aires, Arabian Dance School. Deşi a dansat în Genova, Sicilia, Milano (Italia), Murcia şi Valencia (Spania), Lucas susţine că România l-a cucerit definitiv.

„Mi-au plăcut foarte mult oamenii de aici, care sunt foarte deschişi şi prietenoşi... bine, mi-au plăcut şi mâncarea şi mai ales fetele - cele mai multe femei frumoase, jur că aici le-am văzut”, spune Lucas, care în numai un an a reuşit să înveţe limba română aproape la perfecţie şi căruia iarna i se pare aproape fascinantă... din cauza frigului cu care nu este deloc obişnuit.

Solista şi dansatoarea trupei, Reka, are 27 de ani şi a ajuns la Sfântu Gheorghe în urmă cu mai mulţi ani, fiind originară din Miercurea Ciuc. Ceea ce este foarte interesant la Reka este faptul că, deşi pe scenă cântă melodii întregi în limba spaniolă, acestea sunt pur şi simplu memorate, ea spunând că nu se descurcă atât de bine pe cât s-ar părea în această limbă.

Cea mai mare părere de rău a celor de la Ritmo del Flamenco este aceea că, deşi sunt invitaţi să concerteze şi să danseze în foarte multe locuri din ţară, România nu are totuşi o cultură a acestui gen de muzică şi dans care să permită organizarea de festivaluri.

„Flamenco implică multă pasiune, iar melodiile şi dansurile se mulează pe chestiuni din viaţă, astfel încât atât durerea cât şi bucuria pot fi transpuse în acestea. Noi lucrăm mai mult cu texte deja existente şi mai puţin cu compoziţii proprii, pentru că oricine poate cânta flamenco, dar nimeni nu o poate face totuşi ca cei din Spania”, mai arată Almos, amintind că în vreme ce ibericii trăiesc muzica şi dansul flamenco firesc şi cu bucurie, încă se mai întâmplă ca la concertele din ţară ale trupei publicul să înceapă să reacţioneze şi să înţeleagă ritmurile abia după primele două-trei melodii. În ceea ce priveşte beneficiile vieţii de artist al unui segment de nişă, Almos susţine că satisfacţiile mari nu vin pe partea materială – instumentele şi costumele speciale ajungând la costuri foarte ridicate. Ritmo del Flamenco a susţinut până acum spectacole la Bucureşti, Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Târgu Secuiesc, Târgu Mureş, Braşov sau Satu Mare, a scos şi un CD intitulat Jaleo, iar la începutul lui 2011 urmează să ajungă şi la Budapesta.