Peste 70% din cele 900 de persoane chestionate au declarat că nu participă la acţiunile culturale din municipiu Studiul referitor la consumul de cultură din Sfântu Gheorghe, realizat de Cultural Communication București la comanda Primăriei, a relevat că orașul nostru se situează printre primele din țară în ceea ce privește dinamismul ofertei culturale, alocând una din cele mai mari sume pe cap de locuitor culturii și având, totuși, o populație foarte slab activă din punct de vedere cultural, astfel că peste 70% din cele 900 de persoane

Peste 70% din cele 900 de persoane chestionate au declarat că nu participă la acţiunile culturale din municipiu

Studiul referitor la consumul de cultură din Sfântu Gheorghe, realizat de Cultural Communication București la comanda Primăriei, a relevat că orașul nostru se situează printre primele din țară în ceea ce privește dinamismul ofertei culturale, alocând una din cele mai mari sume pe cap de locuitor culturii și având, totuși, o populație foarte slab activă din punct de vedere cultural, astfel că peste 70% din cele 900 de persoane chestionate au declarat că nu participă la acțiunile culturale din municipiu.

Municipalitatea a comandat în urmă cu mai multe săptămâni studiul referitor la consumul cultural din Sfântu Gheorghe, plătind pentru acesta 9.000 de euro, iar rezultatele acestuia au fost prezentate de specialistul în astfel de studii, lect.univ.dr. Carmen Croitoru, profesor asociat la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografie București. Studiul a fost comandat în ideea identificării unei baze de la care să se plece în elaborearea strategiilor culturale de viitor, implicit în ideea unei mai bune gestionări a banilor publici.

Bani mulţi, public puţin

Potrivit lui Carmen Croitoru, Sfântu Gheorghe se situează printre primele locuri în țară în ceea ce privește dinamismul ofertelor culturale, însă cu toate acestea pragurile instituțiilor de cultură nu sunt trecute de foarte mulți locuitori ai orașului.

Astfel, jumătate din respondenţi participă lunar sau de câteva ori pe lună la sărbători şi evenimente locale. Participarea la spectacole de divertisment și concerte se poziţionează pe cel de-al doilea loc în topul activităţilor frecventate lunar sau de câteva ori pe lună (43%).

Doar 4-5% dintre respondenți se duc săptămânal la spectacole de teatru și muzee, între 22 și 28% se duc lunar și un procent covârșitor, 71% dintre aceștia, se duc rar sau deloc atât la spectacolele de teatru cât și la expozițiile muzelor.

”Există o dinamică foarte bună a ofertei culturale, pericolul este că aceasta nu este primită de un număr foarte mare de oameni. De aici încolo trebuie realizată o strategie, prin care să fie atrași către cultură cei 71% care nu beneficiază de aceasta din varii motive - fie nu au timp, nu sunt informații și altele. Pe baza unei strategii, care să cuprindă o ofertă culturală variată pe fiecare segment al culturii, trebuie ca fiecare contribuabil să beneficieze de această ofertă culturală”, a explicat Carmen Croitoru, apreciind că oferta culturală pe care o avem este una foarte rafinată dar nu populară în rândul oamenilor, drept pentru care trebuiesc realizate strategii care să atragă spre cultură copiii și tinerii.

Buget mare pentru cultură, lipsă de infrastructură

Carmen Croitoru a arătat că un mare atu al municipiului Sfântu Gheorghe îl reprezintă faptul că are unul dintre cele mai mari bugete pentru cultură pe cap de locuitor din țară: 302 lei. Aceasta este urmarea faptului că 17,7% din bugetul local pe 2010 au fost direcționați către cultură. În acest context, specialistul a arătat că deși autoritățile pompează sume importante în susținerea instituțiilor culturale, avem o problemă mare în ceea ce privește infrastructura: lipsa de spații pentru artele spectaculare și lipsa unui cinematograf sunt doar două aspecte importante, în momentul în care există cereri în acest sens. În plus, dacă se pătrunde mai adânc în aceste chestiuni, reiese că spațiile în aer liber, mai ales cele din centrul orașului, care ar duce inclusiv la atragerea unui public mai mare, nu sunt foarte bine exploatate.

”Un aspect interesant este dat de faptul că în cazul practicilor de consum ce aparţin culturii elitiste, un procent de 19% din respondenţi participă și la evenimente culturale (teatru, cinema, concerte etc.) în alte localităţi. Deşi la nivelul oraşului Sfântu Gheorghe infrastructura culturală publică deţine un teatru şi oferta culturală asigură desfăşurarea concertelor, o parte din respondenţi preferă frecventarea evenimentelor culturale în alte localităţi. În plus, analizând evoluția consumului cultural pentru activităţile încadrate în categoria culturii de masă, am observat că 15% din respondenţi frecventează cinematografele din alt oraş. Din datele înregistrate reiese faptul că există un deficit de infrastructură culturală, dar şi o cerere pentru evenimentele culturale care nu sunt acoperite de oferta culturală locală”, a explicat Carmen Croitoru.

Teatrul maghiar are cea mai mare notorietate

Studiul a analizat și notorietatea de care se bucură instituțiile culturale din Sfântu Gheorghe. Astfel, instituțiile cu cea mai ridicată notorietate sunt Teatrul Tamasi Aron, Muzeul Național Secuiesc, Casa de Cultură Konya Adam, Ansamblul de Dansuri Haromszek și Teatrul Andrei Mureșanu. Cei mai mulţi dintre respondenţi au avut dificultăţi în identificarea ofertei explicite corespunzătoare fiecărei instituţii din listă atunci când a venit vorba despre nominalizarea unor spectacole și artiști, astfel cel mai des menţionate spectacole au fost „Ilja Profeta”, „Csardaskiralino” (Ansamblul Haromszek), „Neguţătorul din Veneţia”, „Romeo şi Julieta”, „Yvonne, principesa Burgundiei”, „Mizantropul” (Teatrul Tamasi Aron) și „Lucia patinează” (Teatrul Andrei Mureșanu). Rata non-răspunsurilor a fost în medie de 90%, însă cele mai multe răspunsuri au fost date pentru Teatrul Tamasi Aron - 29% din respondenţi putând identifica un artist al acestei instituții.

În ceea ce privește oferta de cultură locală, rezultatele studiului arată că cele mai importante trei evenimente culturale ale orașului sunt considerate, de către locuitorii acestuia, Zilele Sfântu Gheorghe și manifestările de 15 martie - Ziua Maghiarilor. Se pare că principalul motiv în aceste preferințe nu-l constituie ”micii și berea” ci faptul că amploarea acestor manifestări prilejuiește mai multe acțiuni culturale în aer liber. Astfel, festivalurile de teatru - destul de dese în Sfântu Gheorghe în ultimii ani, au fost apreciate de numai 8% din cei aproape 900 de respondenți ai studiului.

Suntem elitiști în materie de cultură

Un aspect foarte interesant sesizat de Carmen Croitoru îl reprezintă faptul că la Sfântu Gheorghe se ascultă foarte multă muzică bună, foarte puține manele și se pune accent pe presa locală.

Astfel, studiul relevă faptul că 75% dintre locuitori preferă să citească presa locală, iar realizatorii studiului au remarcat faptul că ”frecvenţa ridicată a consumului de radio, ziare/reviste şi de utilizare a computerului, cumulată cu preferinţa pentru ziare locale, reprezintă un atu pentru organizatorii de evenimente din Sfântu Gheorghe, care ar putea folosi aceste medii pentru promovarea evenimentelor în rândul locuitorilor oraşului”.

Cele mai ascultate genuri muzicale sunt ușoară, populară și pop, doar între 3 și 5% fiind ascultători de manele, în vreme ce 4% din respondenţi au spus că preferă genul jazz/blues - de aproape 5 ori mai mult decât la nivel naţional, în mediul urban.

Datele obţinute în studiul „Vitalitatea culturală a oraşelor din România în 2010” arată că Sfântu Gheorghe a făcut un salt pozitiv în privinţa poziţiei ocupate în clasamentul vitalităţii culturale a oraşelor din România datorită contribuţiilor de la bugetul local, a dezvoltării ONG-urilor şi sectorului industriilor creative.

”Oamenii știu de existența culturii în Sfântu Gheorghe, ceea ce trebuie făcut acum este să se identifice soluții pentru atragerea lor către aceasta. De aceea este nevoie de o strategie, situația actuală legându-se de popularitatea instituțiilor culturale și de o comunicare mai bună între instiutuții și autorități locale, dar și între acestea și cetățeni. Ideea este că trebuie o ofertă culturală care să se adreseze cât mai multor oameni, să atragă spre cultură”, a punctat Carmen Croitoru.

Aceasta a mai arătat că există și situații contradictorii - în vreme ce doar 13% din respondenţi sunt de părere că oferta culturală a judeţului Covasna este superioară în comparaţie cu cea a judeţelor învecinate, instituțiile de cultură, mai ales cele două teatre, precum și Anamblul Haromszek, participă la evenimente culturale de unde se întorc inclusiv cu premii. Aceste aspecte urmează însă să fie definitivate probabil în cadrul unui alt studiu care va urmări calitatea, cel prezentat ieri analizând în principal aspectele cantitative.

Parteneriat pentru cultură

Viceprimarul Sztakics Eva, care a ținut alături de membrii Comisiei de Cultură legătura cu realizatorii studiului, a apreciat că rezultatul va ajuta la elaborarea strategiei culturale a instituțiilor, considerând că acum se cunoscut foarte multe aspecte, mai ales cele care țin de public, preferințele și așteptările acestuia.

Șefa Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Covasna, membră a Comisiei de Cultură, Keresztely Irma, a declarat la rândul său că acest ”diagnostic” al actualei situații referitoare la consumul cultural va fi foarte folositor elaborării strategiei culturale. În acest context, Keresztely a anunțat că IȘJ va încheia parteneriate cu conducerile instituțiilor culturale astfel încât acestea să-și poată forma publicul direct de pe băncile grădinițelor și ale școlii.

Studiul ce analizează sectorul cultural - practici și oferte ale culturii în Sfântu Gheorghe, a fost realizat între 20 noiembrie - 15 decembrie 2010, iar pe lângă vizite la fiecare dintre instituțiile culturale subordonate autorităților, specialiștii au elaborat și chestionare direcționate către 893 de persoane cu vârste cuprinse între 15 și 44 de ani, cei mai în vârstă fiind mai reticenți sau refuzând să răspundă întrebărilor. Între cele aproape 900 de persoane chestionate, predominante sunt cele care au absolvit liceul - 42%, urmate fiind de absolvenții de studii superioare - 21%.

Carmen Croitoru a precizat că studiul a fost unul cantitativ și nu evaluator al calității actului de cultură, astfel încât a fost relevat faptul că instituțiile de cultură din Sfântu Gheorghe au un public fidel bine clădit deja, probleme fiind cu publicul-țintă, care trebuie format și atras.