Centrul de Cultură Arcuș a găzduit, luni seară, o dezbatere referitoare la necesitatea subvenționării culturii. Dezbaterea a fost organizată în cadrul Școlii de Toamnă Seri Albastre, la aceasta fiind prezenți profesori, artiști, oameni de afaceri, politicieni, tineri și reprezentanți ai instituțiilor de cultură, precum și reprezentanți ai administrației locale. Discuțiile au început printr-o mică demonstrație susținută de

Centrul de Cultură Arcuș a găzduit, luni seară, o dezbatere referitoare la necesitatea subvenționării culturii. Dezbaterea a fost organizată în cadrul Școlii de Toamnă Seri Albastre, la aceasta fiind prezenți profesori, artiști, oameni de afaceri, politicieni, tineri și reprezentanți ai instituțiilor de cultură, precum și reprezentanți ai administrației locale.

Discuțiile au început printr-o mică demonstrație susținută de Dani Cruceriu și Laura Ardelean de la Clubul de Debate Sfântu Gheorghe, aceștia lansând dezbaterea prin contrări care au cuprins pe de-o parte susținerea culturii prin subvenții acordate de Stat și autosusținerea culturii prin vânzarea acesteia, pe de altă parte.

Printre cei care au luat cuvântul s-au numărat invitații speciali ai Școlii de Toamnă Seri Albastre - artiștii Felicia Filip, Cristian Mihailescu și Miltiade Nenoiu, politicianul Dan Manolăchescu și viceprimarul municipiului Sfântu Gheorghe, Sztakics Eva.

Cultura - necesitate a sufletului sau cheltuială în plus?

Părerile celor care au pornit dezbaterea referitoare la necesitatea subvenționării culturii au fost împărțite - în general artiștii fiind de părere că actul cultural, dintotdeauna susținut financiar de către Stat, nu poate fi lăsat nici acum la voia întâmplării, în vreme ce o altă tabără, cea a oamenilor pragmatici, a sugerat necesitatea implicării celor care fac cultură în căutarea altor surse de finanțare, independente de Stat.

„Din păcate, azi banul este cel care contează și cu care se înțelege că se poate face orice, uitându-se de faptul că omul, în structura sa, se hrănește prin aceste izvoare care înseamnă artă, cultură, muzică și că dacă noi suntem aici, trebuie să avem grijă de cei care ne sunt alături și de cei care vor veni - nepoți, strănepoți. Avem o datorie extraordinară - să avem grijă, să facem echilibrul acesta între bani și miracolul vieții - arta, având la îndemână liberul arbitru. Odată ce am depășit 18 ani, suntem răspunzători de tot ceea ce facem. Dumnezeu sau Îngerul decăzut ne-a înconjurat de toate posibilitățile, iar noi avem obligația alegerii - să murim, să dispărem sau să trăim în continuare, să înfrumusețăm universul printr-un colț al Pământului numit România. Dacă clopoțelul sună, de peste tot vin înapoi toate valorile care s-au împrăștiat în lume și care totuși au mândria de a spune „dar totuși, sunt român”. Dincolo de faptul că trăim ce trăim, să nu uităm că reprezentăm o națiune, o spiritualitate, pentru că ne-am născut aici, fie că vorbim limba română sau o altă limbă. Indiferent unde ne ducem, până la urmă tot de aici ne „hrănim” și asta este cu adevărat important”, a explicat soprana Felicia Filip.

În aceeași idee, directorul Operei din Brașov, Cristian Mihăilescu, a arătat că instituțiile de cultură - cele cu care România se poate mândri și cu care poate concura pe marile scene ale lumii - au nevoie de susținerea Statului, atunci când este vorba despre realizarea unui produs cultural de calitate.

Rezolvarea nu este politică

Potrivit vicepreședintelui PD-L Covasna, Dan Manolăchescu, actuala situație de care se plâng oamenii de cultură - ignorarea actului culturii în sine, salariile mici ale artiștilor, desființarea instituțiilor de spectacole - pornește nu de la o criză economică și financiară evidentă ci în principal de la o criză majoră a valorilor, extinsă la nivelul întregii umanități.

„Spuneați că nu se câștigă de pe urma artei - ba cred că se câștigă foarte mult: să ne gândim la Madonna, la Michael Jackson. Dacă nu ne place, dacă nu considerăm acest lucru a fi artă sau considerăm că o pupăză care a scos două albume câștigă mai mult decât doamna Felicia Filip, înseamnă că nici Guvernul acesta, nici cel anterior nici cel viitor nu vor rezolva problema - pentru că această chestiune nu vine de la acestea. Cultura a fost mereu susținută de Biserică, oameni de afaceri, în timp ce Statul va face mereu ce a făcut - va pune un om mereu contestabil care să hotărască cum anume se împart banii. Nu e normal ca cineva să stea „pașă” peste un buget mai mare sau mai mic și să hotărască cum se împart banii. Trebuie să se găsească soluții altfel, dintr-o zonă morală… Dacă din Biserică sau din zona oamenilor care simt nu vine rezolvarea, atunci nu va veni de nicăieri. Politicienii împart și au împărțit bani în continuare, cu țeluri foarte precise - și din când în când va ieși la iveală câte un om providențial care va face ceva deosebit. Trebuie mers la cauza problemei - criza de valori a umanității, nu doar a României”, a arătat Dan Manolăchescu.

Viceprimarul municipiului Sfântu Gheorghe, Sztakics Eva, a subliniat că, în comparație cu alte state, România reprezintă un loc norocos pentru arte și cultură în general, acestea fiind „servicii publice”. Cu toate acestea, se pare că dilema apare atunci când vine vorba de valoarea subvenționărilor.

„În Consiliul Local (CL) Sfântu Gheorghe nu s-a pus niciodată problema de a finanța sau nu cultura, ci în ce măsură. Eu fiind atât în comisia de cultură cât și în cea economică, văd care sunt problemele culturii, dar apoi văd și lipsurile din celelalte domenii.  Când avem un bănuț de împărțit, este o mare dilemă - să-l dăm celor două Teatre (Tamasi Aron și Andrei Mureșanu) sau unei școli care poate nu primește autorizație de funcționare…? Aștept ca instituțiile de cultură să se implice mai mult în comunitate, să atragă un public variat, să atragă fonduri și pe alte paliere, să nu se bazeze doar pe subvențiile CL”, a explicat viceprimarul.

Sztakics Eva a subliniat că municipalitatea are așteptări ridicate de la instituțiile de cultură pe care le subvenționează, apreciind că dincolo de rezultatele deosebite obținute de către acestea la competiții și festivaluri naționale sau internaționale, se doreşte atragerea unui număr cât mai mare de spectatori și oameni interesați de actul cultural la nivel local.

Idei diferite în problema banilor

În aceeași idee, directorul Centrului de Cultură Arcuș, Kopacz Attila, a vorbit despre o oarecare „nepricepere” a instituțiilor de cultură în ceea ce privește gestionarea banilor și atragerea fondurilor externe. Arătând că el însuși provine din mediul privat, Kopacz a dezvăluit că a avut un șoc în momentul preluării conducerii Centrului, descoperind un alt fel de gestionare a banilor.

„În sistemul privat se umblă altfel cu banii, se drămuiește fiecare ban… oamenii de cultură nu știu să facă proiecte, și asta am văzut acum doi ani, când a lucrat la Arcuș regizorul David Esrig, renumit nu doar pentru cariera sa artistică ci inclusiv pentru felul în care a știut să o construiască pe atragerea fondurilor din proiecte”, a spus Kopacz. Acesta a mai vorbit și despre o oarecare „lâncezire” în sistem, în sensul în care, chiar dacă și în acest an de criză a existat posibilitatea atragerii de fonduri - prin Fondul Cultural Român (FCR), nicio sumă nu a fost accesată, în 2010, de vreo instituție de cultură din județul Covasna.

Chiar dacă discuțiile au implicat, în totalul lor, atât păreri pro cât și contra în ceea ce privește necesitatea subvenționării culturii, ele nu au dus la o concluzile finală, fiind în cele din urmă vorba despre puncte de vedere diferite. Astfel, în vreme ce artiștii nu înțeleg de ce anume oamenii de afaceri preferă să plaseze bani în fotbal în loc de cultură, autoritățile locale nu înțeleg de ce artiștii se limitează la actul cultural strict, neieșind în public cu reprezentații mai „populare”, care să atragă nu doar un anume segment de oameni ci marile mase.

Dezbaterea a fost încheiată în cele din urmă pe acorduri de muzică, oferite de studenții Școlii de Toamnă Seri Albastre - tineri studenți și masteranzi ai universităților de muzică din București, Cluj-Napoca și Brașov.