Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Covasna a stabilit planul de şcolarizare pentru viitorul an şcolar, iar în alcătuirea acestuia s-a încercat o abordare strategică, în care să se cuprindă atât necesităţile zonei cât şi dorinţele elevilor şi ale părinţilor.

Şefa IŞJ Covasna, Keresztély Irma, a declarat că populaţia şcolară a judeţului se află într-o evidentă scădere în ultimii cinci ani, iar dacă în anul şcolar 2008-2009 erau 38.659 de elevi în judeţ, în anul şcolar 2012-2013 sunt cu 1.000 mai puţini. În vreme ce numărul elevilor a crescut puţin la învăţământul preşcolar în 2012, la învăţământul primar se sesizează o scădere clară.

Situaţiile particulare creează nevoia de strategii

Un gol este evident şi după absolvirea gimnaziului, iar în acest sens în ultimul an şcolar s-a văzut clar că 400 de elevi absolvenţi de gimnaziu nu s-au mai regăsit apoi la liceu – este vorba în general despre tineri din mediul rural care nu şi-au găsit locul în clasele teoretice în vreme ce clase de profesională nu au existat, dar şi despre copii proveniţi din familii cu probleme, care pur şi simplu nu şi-au mai permis să meargă la şcoală. În plus, se pare că cererea numărului de clase nu coincide mereu cu necesarul, iar un exemplu în acest sens este comuna Vâlcele – de acolo ar urma să ajungă la Sfântu Gheorghe 75 de elevi pentru clasa a IX-a, însă realitatea spune că de fapt ajung doar 2-3, majoritatea fiind romi care abandonează şcoala odată ce au terminat opt clase. În acest sens, IŞJ solicită implicarea reprezentanţilor comunităţii româneşti, care să vină cu sugestii prin care numărul de clase să fie justificat şi să nu se creeze certuri sau tensiuni. În plus, o problemă există şi la Târgu Secuiesc, un oraş care are cinci licee în condiţiile în care are 17.000 de locuitori – Keresztély Irma consideră că situaţia de acolo trebuie de asemenea reevaluată, pe baza unei strategii care să ofere soluţii viabile pentru viitor.

„Cred că nimeni nu poate lua o decizie unilaterală faţă de cererea claselor cerute de o şcoală sau alta, ci trebuie consultări, negocieri şi strategii de viitor. Ideea este că nu ne putem axa doar pe filiera teoretică şi vocaţională, fără învăţământ profesional. Consiliile locale decid asupra reţelei şcolare pe care o doresc, noi le susţinem, dar trebuie ţinut cont de faptul că odată cu introducerea clasei a IX-a la gimnaziu, rămâne apoi un gol pentru liceele tehnologice. Dacă ne bazăm pe realitatea judeţului, nu putem şcolariza doar „academicieni”, pentru că o societate sănătoasă are nevoie şi de muncitori, antreprenori şi aşa mai departe”, a explicat Keresztély.

Planuri strategice pentru zona Sfântu Gheorghe

Potrivit acesteia, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, a avansat o idee de strategie pentru oraş şi zona din jurul acesteia. Astfel, printr-o analiză sinceră a ceea ce se doreşte să se realizeze în oraş în următorii cinci-zece ani, ar putea să se determnine inclusiv direcţia în care să o ia şcolile.

„Trebuie să vedem care e necesarul de formare profesională şi cel de formare teoretică şi vocaţională. Trebuie discutat cu CCI, să vedem care sunt domeniile de ocupare pe care le oferă firmele, ca să ştim încotro ne îndreptăm copiii. De asemenea, părinţii trebuie să înţeleagă că nu se merge la facultate doar pentru că fiul vecinului are deja două facultăţi; şi mai trebuie înţeles că facultatea se poate face şi mai târziu, când omul are o meserie din care să se întreţină – acesta este trendul occidental, dar noi în peste 20 de ani tot nu am reuşit să înţelegem fenomenul. Statisticile AJOFM Covasna arată clar că tinerii cu profesie îşi găsesc mai uşor de lucru decât cei cu facultăţi teoretice – trebuie luat şi lucrul acesta în calcul”, a mai punctat Keresztely.

Implicare pentru copiii din familii cu probleme

Un alt proiect al primarului Antal Árpád ar urma să vină în sprijinul elevilor săraci, din mediul rural sau nu. Proiectul prevede sprijinirea acestora pe parcursul clasei a IX-a (clasă oarecum de tranziţie către alegerea profilului urmat mai departe). Sprijinul ar veni prin instituirea unor burse la nivel de Consiliu Local, burse care să le permită copiilor să frecventeze şcoala, urmând ca apoi, din clasa a X-a, ei oricum să primească sprijin financiar de la stat, odată ce şi-au ales filiera.