„În județele unde învață numeroși elevi de etnie maghiară, procentul celor care iau note sub cinci la bacalaureat la examenul de limba română este mult mai mare decât în restul țării”, scrie Newsweek, după ce a analizat notele elevilor din județul Covasna de la bacalaureatul de anul acesta. Inspectorul școlar general din Covasna, Kiss Imre, spune că mediul din care provine elevul contează când vine vorba de notele la limba și literatura română din județul nostru. 

Jurnaliștii de la Newsweek arată în materialul publicat miercuri că în județul Covasna notele de la limba și literatura română luate de absolvenții de liceu covăsneni sunt mai mici decât cele de la nivel național. 

„Într-un singur liceu din șase, procentul elevilor de etnie maghiară, care au luat peste 5 la limba română, este egal sau chiar un pic mai mare decât media pe țară.

În rest, într-un liceu, procentul este de 6 ori mai mic decât media pe țară, în alte două de peste două ori mai mic. În două licee procentul este cu 20% mai mic.

Se mai observă diferențe mari între notele de la limba română (note de 2 și 3) și limba maternă (note peste 7)”, se arată în articol. 

2,2 nota la română, 7,35 la maghiară 

Jurnaliștii oferă și exemple. Unul dintre ele face referire la un absolvent al Liceului Tehnologic „Gábor Áron", Târgu Secuiesc, care a luat 2,2 la proba scrisă de la limba și literatura română de la bacalaureat, dar la limba și literatura maternă a obținut 7,35. 

„Liceul Tehnologic „Gábor Áron", Târgu Secuiesc, Covasna, doar 7 elevi au luat peste 5 la examenul de bacalaureat la limba și literatura română din 40 elevi. Nu a fost nicio notă peste 7. Procent: 17% cu medii peste 5”, conform Newsweek. 

Sunt prezentate cazuri asemănătoare celui de mai sus de la Liceul Tehnologic „Baróti Szabó Dávid", Baraolt, Liceul Tehnologic „Apor Péter", Târgu Secuiesc, Liceul Pedagogic „Bod Péter", Târgu Secuiesc, Liceul Economic „Berde Áron", Sfântu Gheorghe, și Liceul „Kőrösi Csoma Sándor", Covasna. 

Kiss Imre: „Toată lumea vrea să învețe limba română”

Inspectorul școlar general din Covasna, Kiss Imre, spune că este important în ce limbă se vorbește în mediul în care trăiesc elevii. 

„Mereu se fac aceste comparații, că de ce elevii din județul Cluj sau Satu Mare obțin totuși rezultate mai bune la limba și literatura română decât noi, secuii, vorbesc de Harghita și Covasna și mai ales de zonele în care elevii în afară de orele de română nu sunt nevoiți să vorbească limba română, căci se descurcă și fără. Practic, ei folosesc această limbă la școală, la disciplina limba și literatura română, lecția cutare, Eminescu, Bacovia. Învață cât învață, dar când e vorba de a vorbi, de a scrie un eseu e total altceva. Pentru că nu au un vocabular foarte bine dezvoltat, tocmai de aceea. Ceea ce învață la școală, și știm foarte bine, că am fost cu toții elevi, e ce e în programă. De aceea unii chiar ezită să vorbească în română, pentru că nu e acel limbaj uzual pe care zilnic ar trebui să îl folosim”, a explicat, pentru CovasnaMedia.ro și Observatorul de Covasna, Kiss Imre. 

„Toată lumea vrea să învețe limba română, nu e că nu vor, dar totuși această materie consider eu că este prea rigidă și științifică pentru elevi, astfel încât cu cele învățate la ore nu prea se descurcă când ies din școală. Tocmai lucrul ăsta ar fi esențial, să fie pus accent mai mare să aibă curajul să comunice, să aibă acest limbaj format. Pentru că analizezi tu textul lui Eminescu și, apoi, mergi la un concert la Untold, la Cluj, și trebuie să te descurci, și ajungi să îți fie greu să vorbești în limba română”, este de părere inspectorul. 

Proiect de 9 milioane de euro pentru a remedia situația

Guvernul, din care face parte și UDMR, ar fi demarat anul trecut un proiect care să remedieze situația actuală, prin care 6.190 de profesori ar fi urmat să ia parte la cursuri de specializare, scrie Newsweek.

„Este pentru prima dată când finanţăm un proiect în care toate minorităţile naţionale sunt incluse şi prin care dorim să ajutăm învăţarea limbii române de către aceste minorităţi. Proiectul are o valoare de 9 milioane de euro... Prin acest proiect vom oferi cursuri de specializare, training, pentru 6.190 de profesori, de dascăli care predau limba română pentru minorităţile naţionale, pentru că, deşi avem o nouă lege a educaţiei, din păcate observăm că, mai ales în cazul copiilor care vorbesc doar în clasa de limba română româneşte, vedem că din păcate competenţele de comunicare nu sunt suficient de bine dezvoltate şi în fiecare an când trebuie să avem rezultatele la bacalaureat, de exemplu, întotdeauna ne facem probleme că iarăşi comunitatea maghiară sau copiii care învaţă la şcolile maghiare nu obţin rezultate la fel de bune la limba română cât de bune obţin la matematică sau la limba maghiară“, a declarat Hegedus Csilla, secretarul de stat din Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, citat de Newsweek. 

Kiss Imre spune că, într-adevăr, există acest proiect și îl caracterizează drept „ambițios”. 

„Este un proiect mare, finanțat prin fonduri europene, prin care, în doi ani de zile, practic peste 6.000 de cadre didactice vor fi formate ca să folosească acele programe școlare noi care au intrat deja în vigoare la clasele gimnaziale, până în clasa VIII-a, unde este curriculum special pentru minoritățile naționale. Știți că la Evaluarea Națională au și primit subiecte diferite, deci au avut la limba și literatura română special pentru minorități, secția maghiară în cazul nostru. Urmează ca acest lucru să se continue și în liceu. Practic, profesorii trebuie să fie învățați cum se predă această programă, astfel încât accentul să fie mai mult pe competențele de comunicare. Este un program ambițios”, a mai spus, pentru redacția noastră, Kiss Imre.

Tot ce ne rămâne de făcut este să așteptăm și să vedem rezultatele acestui program, pentru că situația nu este una nouă, subliniază jurnaliștii de la Newsweek.

„În urmă cu un an scriam că, în Harghita și Covasna, unde trăiesc cei mai mulți etnici maghiari, notele sub 5 la proba de limba română de la Evaluarea Națională au fost de două ori mai numeroase ca media pe țară”, se mai arată în material.

Important este ca statul să fie capabil să ofere oricui își dorește posibilitatea de a învăța treptat. Pentru că, indiferent de etnia pe care o avem, toți cei care vorbim și scriem în limba română am început cu baza, învățând lucruri esențiale legate de comunicare și conviețuire în comunitate, apoi am ajuns să aprofundăm informațiile pe care le aveam, aflând cine au fost Eminescu, Arghezi, Bacovia și așa mai departe. 

În județul Covasna, rata de promovabilitate a examenului de bacalaureat din prima sesiune a acestui an, după contestații, a fost de 72,5%. 

Sursa foto: newsweek.ro