OPINII 15 noiembrie 2010

Perspectivă personală asupra Legii Educației...

de Covasna Media | 24 vizualizări
Daniel Şanta Nu am putut să fiu niciodată de acord cu realitatea postdecembristă a copiilor care merg la școală ca să fie „ascultați“ nu informați și învățați. Materii multe și stufoase, programe rigide, chestiuni inutile, dar și lucruri utile predate după o metodă proastă, ghiozdane mai grele decât poate copilul duce și multe altele au făcut ca lumea să aibă mereu câte ceva de comentat când vine vorba de sistemul din educație.

Daniel Şanta

Nu am putut să fiu niciodată de acord cu realitatea postdecembristă a copiilor care merg la școală ca să fie „ascultați“ nu informați și învățați. Materii multe și stufoase, programe rigide, chestiuni inutile, dar și lucruri utile predate după o metodă proastă, ghiozdane mai grele decât poate copilul duce și multe altele au făcut ca lumea să aibă mereu câte ceva de comentat când vine vorba de sistemul din educație.

M-aș fi așteptat ca o lege care își propune să reformeze din temelii acest sistem să provoace dezbateri și discuții serioase, argumentate, pe multiplele aspecte interesante, contestabile sau discutabile ale ei. Dar subiectul pare insignifiant pentru viitorii părinți, chiar și pentru unii profesori, în timp ce aspectul de maximă greutate, problema esențială a națiunii, punctul nevralgic al guvernării chiar în România, este reprezentat de schimbarea metodologiei de predare la clasele de secția maghiară. Acesta și niciun altul din cele doar câteva aspecte de luat în discuție. Și acum rubrica „Știați că?“

• Știați că s-a eliminat posibilitatea copiilor de a accesa o materie alternativă religiei?

Copiii au de ales între a face ora de religie sau... nimic. Pentru că s-a eliminat posibilitatea de a opta pentru „istoria religiilor, istoria culturii şi artelor sau alte cursuri utile în formarea comportamentului etic, social sau comunitar“. Sunt un om religios, dar există oameni care au făcut alte alegeri în viața lor spirituală, alegeri pe care legea unui stat european ar trebui să le respecte. Alternativa nimicului mi se pare de neînțeles.

• Știați că organul decizional - Consiliul de administrație în școli va fi format de o treime cadre didactice, o treime părinți și o treime reprezentanți ai Consiliului Local?

Vi se pare inspirat, corect, eficient? Este societatea noastră pregătită pentru un astfel de sistem?

• Știați că directorul și directorul adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar nu pot fi membri ai unui partid politic pe perioada exercitării mandatului? Mințim și susținem politic directorii ca până acum sau promovăm specialiști neimplicați politic?

Ne interesează? Ne preocupă? N-aș zice. Problema noastră principală a ajuns să fie cum vor învăța maghiarii.

Și câți dintre profesori vor fi nevoiți să iasă din sistem pentru că la secția maghiară în județ se vor preda aceste materii altfel decât până acum (adică doar în maghiară și nu bilingv cum se făcea până acum. Să nu vă închipuiți că până azi informația putea fi înțeleasă de copii, dacă sensul ei nu li se explica în limba lor, uneori de către profesori alteori de către alți copii care au înțeles mai bine). Vă spun și asta. Doar 4 (patru) profesori sunt afectați la nivelul întregului județ și doar 1 (unul) în Sfântu Gheorghe. În plus, dacă ne interesa atât de mult soarta lor la nivel general, încercam să le respectăm mai mult meseria și să milităm pentru o mai bună remunerare. E un sacrificiu național care cred eu trebuie făcut dacă chiar vrem ca actul educativ să aibă vreo finalitate. Predarea se face în continuare după manuale realizate în România, avizate de minister și cu obligația transcrierii și însușirii toponimiei și a numelor proprii românești și în limba română. Și-atunci, cu riscul de a-i face pe mulți să vrea să arunce cu pietre în mine, mă întreb de unde această mare problemă și susțin următoarele:

Cred cu tărie că n-ar trebui să ne intereseze decât dacă se învață! Nu cum ci cât! Nu dacă maghiarii sunt capabili să recite la bacalaureat pe de rost un comentariu pe care nu-l înțeleg, ci dacă la finalul studiilor se pot integra în societate la Brașov, București, Iași sau Craiova. De ce să nu avem mai multe ore de limba română, dar mai simple, mai aplicate și cu o metodică de predare corectă. Și nu doar pentru maghiari, ci și pentru români. Pentru că înainte să-i criticăm pe alții, ar trebui să ne uităm câți dintre copiii români mai știu să așeze o cratimă sau o virgulă. Vă spun eu – din ce în ce mai puțini.

Să nu fim ipocriți și neghiobi. Să nu ne ascundem după inițiativa atât de altruistă de a îi culturaliza pe alții, când problemele noastre sunt cel puțin la fel de mari. Învăță mântul românesc are probleme de esență care s-ar putea rezolva într-o bună măsură prin noua lege. Asta dacă în Parlament comisiile ar fi lăsate să-și facă treaba și să corec teze anumite greșeli care există. Dar legea merită o șansă, e modernă – poate prea modernă pentru cât suntem pregătiți –, poate corecta multe greșeli din trecut și poate reprezenta un punct de plecare pentru viitor.

Distribuie articolul:  
|

OPINII

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.