M-a impresionat durerea din vorbele unei asistente medicale din Arad, colegă cu o victimă Covid 19 plecată dintre noi. Spunea această doamnă: „Pentru noi, cei din prima linie, nu mai există ziua de mâine. Viitorul nostru este azi”. Cumplit, dar adevărat. Asistenta norocoasă exprimă nu doar durerea cadrelor medicale implicate în această bătălie cu un virus, ci şi nesiguranţa noastră în ziua de mâine. „Bucură-te de ce ai azi, mâine s-ar putea să nu mai fii”, pare a fi mesajul.

Cum să te bucuri – asta e altă problemă. Căreia îi găseşte o rezolvare de bun simţ chiar renumitul medic american Anthony Fauci, directorul Institutului naţional al SUA pentru alergii şi boli infecţioase, pe care un preşedinte narcisist dereglat la mansardă vrea să-l demită pentru că n-a fost suficient de obedient: „Purtaţi nenorocita asta de mască, e singurul lucru care vă poate salva de noul coronavirus”. Sigur, avem şi-aici nuanţe, le găseşte chiar Papa Francisc: „Nu ne putem salva de Covid 19 decât toţi împreună, nu există salvare de unul singur”. Asta înseamnă, de pildă, că nu ajunge să port eu mască la serviciu sau la piaţă, trebuie s-o facă şi colegul de birou, şeful, vânzătorul, publicul care vine la ghişeu, la cumpărături etc.

Alţii, încă activi din păcate, văd în mască o botniţă şi-o refuză. Nu sunt deloc modeşti Bitmanii, Mărginenii, Steerii şi alţi artişti refuzaţi, împărtăşesc şi altora necredinţa lor în vaccin, în masca salvatoare, în distanţarea fizică, în spălatul pe mâini. „Să dăm jos guvernul ăsta care ne pune botniţă, ne fură libertatea şi democraţia!” tună şi fulgeră Bittman, acompaniat de Mircea Dinescu, Mărgineanu-Ardiles din fundul curţii şi alţi câţiva inconştienţi cu pretenţii de vedete. Aiurea, n-au ei treabă cu democraţia, ei suferă pentru că izolarea, masca şi distanţa le-au furat milioane de euro din încasări posibile pe la diverse şuşanele patronate de „amicii” primari populişti; au pierdut ocazia perfectă, alegerile locale, vă daţi seama ce dramă e pentru unii care din asta trăiesc. Au pierdut filmări şi contracte bănoase cu televiziunile, nasol moment, cum să accepţi aşa ceva?!

Mii de oameni au murit la Revoluţie pentru ca Bitman, Mărgineanu, Badea, Dinescu, Steer şi alţii ca ei să poată cânta, vorbi, scrie, spune prostii în deplină libertate. Alte multe mii de oameni mor acum îngropaţi în dispreţul şi aroganţa unor Bittman, Mărgineanu, Badea, Buzatu, Ciolacu... „Noi vrem Crăciun”, strigă ei cu disperare, precum ţăranii lui Coşbuc muşcând pământul dorit la 1907. Mari iubitori de Crăciuni şi Crăciuniţe, de Revelioane pântecoase, de biserici pline, de pelerinaje, de cântări, luminiţe şi artificii pe bani publici, coronascepticii s-au speriat: „Iohannis ne fură Crăciunul, sacrifică sărbătorile pentru alegeri”. Egoismul, pupincurismul şi trufia nu-i lasă să vadă un adevăr simplu: încă 4-5 luni de domnie pesedistă în Parlament sacrifică România. Dacă e să aleg între nişte cântări-petreceri de Crăciun şi România, eu aleg România.  

Dar am făcut un pas, timid, înainte: nu mi-i imaginez pe primari sau şefi de judeţe gen Dominic Fritz, Nicuşor Dan, Ilie Bolojan şi alţi câţiva organizând bairamuri cu fasole, cârnaţi, manele şi orchestre scumpe nici măcar de Ziua Naţională, dară-mi-te de Zilele unor oraşe şi comune care-şi cheltuiesc jumate de buget pe cântări şi lăutari de importanţă electorală. Şi sunt convins că vor impune respectarea regulilor de protecţie împotriva noului Coronavirus în oraşele şi judeţele pe care le conduc.

Istoricul Lucian Boia gândeşte la scară istorică, el este de părere că lumea de mâine nu va semăna chiar deloc cu lumea de azi. Tehnologia, clima şi bolile create de oamenii care agresează natura vor schimba datele esenţiale ale vieţii pe Terra – vom lupta mereu cu noi virusuri şi noi viruşi din ce în ce mai perverşi. În ce fel se va produce schimbarea nu ştim, dar ne putem imagina, am văzut destule filme „horror” despre jalnice pustiuri cutreierate de bande înarmate culegând câte-o cană de apă dintr-o baltă stingheră. Cam pe-acolo vom fi nu peste 50 de ani, ci mult mai repede dacă nu vom reacţiona responsabil.

Masca de protecţie clamată de Fauci, empatia şi omenia asistentei din Arad,  grija faţă de mediu şi climă a istoricului Boia sunt chiar ziua de mâine, lumea de mâine. Depinde de noi ca nişte Bitmani, Mărgineni, Buzaţi şi Ciolaci anacronici să nu ne aşeze pentru multă vreme de-acum înainte într-o măruntă, egoistă, meschină, permanentă zi de azi. E uşor s-o facă, pretextând cu tupeu neobrăzat grija faţă de poporul care va fi infectat la urne de-un virus în a cărui existenţă, culmea, ei nici măcar nu cred.