OPINII 11 octombrie 2017

EDITORIAL. Uite-l bă cum cade!

de Dumitru Manolăchescu | 220 vizualizări

Să ne bucurăm? De ce să ne bucurăm?! Cade Guvernul? Pleacă Sevil, Rovana sau Pop? Şi ce dacă? Plece şi Tudose, tot dracu’ ăla e.

Un sondaj al „casei” lui Marius Pieleanu, altfel profund fidel social-democraţilor, scoate un procent de toată jena la „încredere” pentru Guvernul PSD: 27%. S-au zburlit mustăţi şi au zburat vorbe grele în tabăra Puterii: premierul e de vină, el nu respectă programul de guvernare şi de-aici ni se trag toate belelele de imagine.

Cercetat de nişte televiziuni prietene, Mihai Tudose recunoaşte că Guvernul lui are probleme cu câţiva miniştri penali. Şi că nici relaţia lui personală cu dl. Dragnea nu-i chiar ok. Dar că astea nu-s o piedică în calea implementării vestitului program de guvernare fericită, scris pe genunchii Olguţei de mustăciosul şef.

Bun, îi dă Dragnea afară pe penali? Mira-m-aş! Cum să renunţi la cei mai buni miniştri pe care i-a văzut vreodată România? Cum să te lepezi de Shhaideh, de Plumb, de Pop, de ăla de la Sport, că nici nu-i ştiu numele, de ăla de la Turism, la fel, de Cucul de la Transporturi, de Vasilescu stăpâna salarizării unitare şi pensiilor majorate?! Exclus.

Şi dacă renunţi la ăştia, ce pui în loc? Logic acuma, hai să urmărim un raţionament: Dragnea i-a pus acolo pe cei mai buni? El aşa zice, în consecinţă va fi greu, dacă nu imposibil, să găsească alţii mai buni în partid. În afara lui, da, dar asta ar însemna să te deschizi mai departe de incompetenţii lui Tăriceanu, fidelul aliat. Apropo de fidelitate, eu cred că unitatea de măsură a miniştrilor lui Dragnea nu este competenţa, ci fidelitatea. Prost făcut grămadă, fără legătură cu domeniul pe care-l conduci, dar fidel şefului suprem. De-aia n-avem parte decât de rebuturi, pentru că interesul partidului, mai exact al şefului de partid, primează în faţa interesului general. Aşa am ajuns, în decursul anilor, în fundătura numită „incompetenţă de partid şi de stat”. O incompetenţă cu ştaif, plătită foarte bine, vizibilă nu doar la guverne, ci şi la parlamentele de toate culorile care ne-au dus din rău în mai rău. O incompetenţă plătită cu bani grei pentru a-i apăra pe demnitarii penali de Lege, de Justiţie, de procurori.

Răul porneşte de la Partid. În cazul de faţă, să-i zicem „cazul Tudose-Dragnea”, răul porneşte de la PSD. Până când acest partid nu se va reforma, dar va continua să fie votat de o majoritate abulică şi fidelă fără motiv social-democraţiei de cumetrie instaurată de Ion Iliescu, nu vom înainta nici un pas în direcţia bună.

Vorbind despre direcţia în care mergem, culmea e că alte sondaje dau o cifră de-ţi stă mintea-n loc: 60 şi ceva la sută din intervievaţi cred că ne îndreptăm într-o direcţia greşită. Dar cam tot atâţia ar vota în continuare PSD. Mai precis, PSD a crescut în opţiunile românilor cu vreo 20 de procente în acest an catastrofal pentru România condusă de Liviu Dragnea. E de noaptea minţii, nu mai înţelegi nimic şi renunţi să te mai uiţi la sondaje: îi votăm tot pe-ăia care ne duc într-o direcţia greşită?!

Rămâne un adevăr destul de simplu: poţi schimba guvern după guvern, poţi băga la puşcărie toţi miniştrii, câtă vreme acolo sus, la butoane, stă nemişcată „frăţia” pesedistă condusă de Dragnea, Tăriceanu, Nicolicea, orice intenţie de a mişca lucrurile în direcţia progresului, civilizaţiei şi demnităţii românilor este sortită eşecului. Aceşti oameni şi, prin ei, acest partid nu sunt interesaţi decât de propria bunăstare, extinsă eventual şi asupra „famigliei” politice la vârf. Nicio investiţie, nicio formulă economică de anvergură nu le brăzdează frunţile obosite de gânduri. „Nu suntem înţeleşi, nu suntem sprijiniţi, suntem victimele multinaţionalelor şi-ale lui Soros” – par a spune adâncile brazde şi pungile de sub ochi.

Aşa încât, până când poporul va vota un PSD nereformat, România va rămâne o ţară de mâna a doua, cu bune şanse de a se duce şi mai la vale. O singură soluţie ar mai putea exista: apariţia unui om sau a unui partid care, aidoma lui Macron la francezi, să le deschidă majorităţii românilor cu minte pofta de a ieşi din case, de a se implica, de a merge la vot. Eu încă mai am speranţe în direcţia asta. Altfel, vom vorbi şi peste 10 ani despre acelaşi PSD nereformat, care a dus naţiunea fericită direct pe fundul gropii. Aleluia, popor!

Distribuie articolul:  
|

OPINII

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.